România se confruntă cu o contradicție agricolă și comercială: cererea de cartofi crește, în timp ce suprafețele cultivate s-au redus puternic. În 2024, cultura a ocupat aproximativ 75.000 de hectare, față de aproape 200.000 în 2015, potrivit datelor INS citate de Ziarul Financiar. În același timp, importurile acoperă o parte importantă din consum, atât pentru cartofii proaspeți, cât și pentru produsele congelate sau procesate.
Această evoluție explică de ce deficitul de cartofi se adâncește. Producția variabilă, irigațiile insuficiente și procesarea locală limitată reduc capacitatea României de a răspunde constant cererii interne.
Scăderea suprafeței cultivate micșorează baza de producție disponibilă pentru piața internă. În 2024, România a obținut 968.000 de tone de cartofi, cu 18% mai puțin decât în anul anterior. Pentru 2025, reprezentanți ai sectorului estimau o recoltă de aproximativ 800.000 de tone.
Aceste date nu măsoară însă direct întregul consum. Cartofii pentru consum proaspăt sunt diferiți de materia primă folosită pentru cartofi prăjiți congelați, chipsuri sau fulgi. Prin urmare, valorile producției trebuie citite cu atenție, chiar dacă oferta internă mai redusă afectează toate segmentele.
Potrivit informațiilor prezentate de Ziarul Financiar, consumul de cartofi prăjiți a ajuns la circa 100.000 de tone. Pentru această cantitate ar fi necesare aproximativ 200.000-250.000 de tone de cartofi, conform estimării lui Nicolae Șerban, fondatorul și CEO-ul Grup Șerban Holding.
În 2024, importurile de cartofi au valorat 105 milioane de euro, potrivit datelor Eurostat citate de publicație. Separat, importurile de cartofi gătiți și congelați au ajuns la 98,5 milioane de euro. Cele două valori se referă la categorii diferite și nu trebuie adunate automat pentru calcularea unui singur deficit comercial.
Cartoful are nevoie de apă într-un calendar relativ strict, iar precipitațiile mai puțin predictibile complică producția. Nicolae Șerban susține că inclusiv zone considerate favorabile, precum Covasna și Harghita, au nevoie de irigații pentru menținerea productivității.
Problema nu ține doar de cantitatea recoltată. Contează și perioada în care cartofii pot fi vânduți. Cartofii timpurii se păstrează puțin, iar lipsa depozitelor moderne reduce disponibilitatea produsului românesc până la următoarea recoltă. În aceste intervale, retailerii apelează mai ușor la furnizori externi.
Depozitarea poate reduce decalajul, dar nu este suficientă fără materie primă omogenă și contracte stabile. Grup Șerban Holding operează un centru de sortare, ambalare și stocare la Sascut și intenționează să construiască o fabrică pentru cartofi prăjiți și fulgi, cu o investiție estimată la 47 de milioane de euro.
Retailul și restaurantele solicită produse standardizate, livrate constant și adaptate unor rețete industriale. O recoltă bună, dar neuniformă sau dificil de păstrat, nu poate înlocui automat importurile de produse congelate.
Prima fabrică locală de cartofi prăjiți menționată de sursă, deschisă la Remetea în 2025, poate acoperi cel mult 30% din consumul estimat. Așadar, creșterea producției agricole nu ar rezolva singură problema. Capacitatea de procesare rămâne esențială pentru reducerea importurilor de cartofi congelați și a presiunii asupra pieței interne.
Reducerea deficitului de cartofi cere o abordare simultană: suprafețe cultivate, irigații, depozite și fabrici capabile să livreze constant. Fără aceste elemente, cererea în creștere va continua să fie acoperită prin importuri, inclusiv în anii cu recolte agricole mai bune. Diferența dintre cartofii proaspeți și produsele procesate arată că soluția trebuie să vizeze întregul lanț, nu doar producția din câmp.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de ZF.ro.
