De ce producția de zahăr a UE ar putea scădea cu aproape 19% și ce înseamnă pentru piață
Un reactor de la Cernavodă ar putea fi repornit la începutul lunii noiembrie, potrivit lui Cristian Bușoi

Producția de zahăr a UE ar putea ajunge în noul sezon la cel mai redus nivel din ultimii nouă ani, potrivit estimărilor Departamentului pentru Agricultură al Statelor Unite, citate de TVR Info. Scăderea ofertei europene se întâlnește cu un consum estimat peste producția internă, ceea ce crește importurile necesare. România anticipează o recoltă mai mare de sfeclă, însă acest rezultat nu garantează ieftinirea zahărului, deoarece piața locală rămâne conectată la evoluțiile regionale și internaționale.

De ce scade producția de zahăr a UE

Estimarea USDA indică o producție comunitară de aproximativ 13 milioane de tone în sezonul următor. Nivelul ar fi cu aproape 19% mai mic decât cel din sezonul precedent.

Reducerea este asociată cu diminuarea suprafeței cultivate cu sfeclă de zahăr, ajunsă la circa 1,25 milioane de hectare. Seceta și restrângerea culturilor sunt printre factorii menționați în analiza prezentată de TVR Info.

În acest context, problema pieței nu ține doar de cantitatea recoltată într-o anumită țară, ci de echilibrul dintre oferta totală europeană și cerere.

Consumul depășește oferta internă

Consumul de zahăr din Uniunea Europeană este estimat la 15,7-15,9 milioane de tone. Diferența față de producția prognozată trebuie acoperită prin importuri, iar acest mecanism poate amplifica sensibilitatea pieței la evoluțiile externe.

Importurile de zahăr depind de mai mulți factori: cursul valutar, costurile de transport și cotațiile internaționale. O ofertă europeană mai mică poate pune presiune asupra prețului zahărului chiar dacă aprovizionarea nu este întreruptă.

În plus, dependența mai mare de furnizori externi reduce spațiul pentru absorbirea rapidă a unor șocuri de pe piața mondială. Orice variație a costurilor logistice sau a monedelor poate ajunge, cu întârzieri diferite, în prețurile regionale.

România poate avea o recoltă mai mare, dar efectul este limitat

În România, suprafața cultivată cu sfeclă de zahăr ar urma să crească de la aproximativ 14.300 la 18.500 de hectare, potrivit informațiilor citate de TVR Info. Avansul este de aproape 30%.

La un randament estimat de Comisia Europeană la 40,4 tone pe hectar, producția de sfeclă ar putea ajunge la aproape 747.000 de tone. Rezultatul ar depăși nivelul anului trecut și ar îmbunătăți disponibilitatea materiei prime pentru industria locală.

Totuși, sfecla recoltată în România nu reprezintă singurul determinant al prețului final. Zahărul este tranzacționat într-o piață europeană integrată, iar procesatorii și comercianții țin cont de costurile și cotațiile din regiune.

Prețurile regionale arată de ce contează piața europeană

În lunile de vară, prețul zahărului din regiunea în care este inclusă România era de aproximativ 547 de euro pe tonă, față de circa 500 de euro pe tonă la nivelul Uniunii Europene.

Diferența sugerează că evoluția prețurilor nu este uniformă în interiorul blocului comunitar. Costurile de transport, structura aprovizionării și condițiile regionale pot face ca România să resimtă mai intens presiunile de pe piață.

Südzucker, cel mai mare producător european de zahăr, avertizează, potrivit sursei, că reducerea producției ar putea conduce la o nouă creștere a prețurilor. Afirmația trebuie privită în contextul unei piețe în care consumul estimat depășește producția europeană.

Pentru consumatorii și procesatorii din România, o recoltă locală mai bună este un factor favorabil, dar nu suficient pentru a inversa tendința pieței. Prețul zahărului va depinde de oferta europeană, importuri, curs valutar, transport și cotațiile internaționale. Prin urmare, scăderea producției europene poate menține presiunea asupra prețurilor chiar într-un sezon agricol mai bun pentru România.

Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de tvrinfo.ro.

Alte articole

Economistii.ro este un proiect media non-profit dedicat promovării unei noi economii axate pe echitate, pe respectul față de ființa umană, față de resursele materiale și imateriale ale României.
@2025 economistii.ro - Toate drepturile rezervate