Economia România intră în 2026 sub presiunea unui cumul de factori interni și externi, care continuă să limiteze ritmul de creștere și să afecteze nivelul de trai al populației. După mai mulți ani marcați de inflație ridicată, costuri mari de finanțare și dezechilibre bugetare, perspectivele economice rămân fragile.

Inflația s-a temperat față de vârfurile anilor anteriori, însă prețurile rămân ridicate în raport cu veniturile populației. Alimentele, energia și serviciile de bază continuă să apese bugetele gospodăriilor, în timp ce majorările de taxe și impozite adoptate de autorități locale și centrale amplifică presiunea fiscală asupra populației și mediului de afaceri.

Pe partea de creștere economică, consumul intern dă semne de încetinire, afectat de scăderea puterii de cumpărare și de prudența populației. Investițiile private rămân sub potențial, pe fondul costurilor ridicate ale creditării și al incertitudinilor fiscale, în timp ce investițiile publice depind tot mai mult de absorbția fondurilor europene.

Deficitul bugetar continuă să reprezinte una dintre principalele vulnerabilități ale economiei românești. Cheltuielile rigide ale statului, în special cele cu salariile și pensiile, limitează spațiul de manevră pentru investiții productive, iar presiunile de ajustare fiscală riscă să se reflecte în noi măsuri de austeritate sau creșteri de taxe.

În acest context, economiștii avertizează că fără reforme structurale reale – în administrație, sistem fiscal și politici de stimulare a producției interne – economia României riscă să rămână blocată într-un model bazat pe consum fragil, datorie și dependență de finanțare externă, cu efecte directe asupra stabilității pe termen mediu.