Conferința ERMAS 2014, organizată la Cluj-Napoca, a reunit economiști români afiliați unor universități și institute de cercetare din străinătate. Evenimentul a arătat că diaspora academică este dispusă să colaboreze cu instituțiile din țară. Totuși, opiniile cercetătorilor intervievați de Adevărul indică obstacole importante pentru o mutare definitivă. Libertatea de a alege temele și colaboratorii, finanțarea cercetării, accesul la conferințe și predictibilitatea vieții cotidiene pot influența decizia privind revenirea în țară.
Prima ediție a Conferinței Științifice Anuale a Economiștilor Români din Mediul Academic din Străinătate s-a desfășurat între 18 și 22 august 2014, la Universitatea „Babeș-Bolyai”. Potrivit relatării Adevărul, la eveniment au participat peste 30 de cercetători români, iar organizatorii anunțaseră aproximativ 50 de invitați.
Obiectivul nu era doar prezentarea unor lucrări. Conferința urmărea apropierea dintre cercetătorii din țară și cei plecați, prin schimb de idei și colaborări. Sebastian Buhai, cercetător la Universitatea din Stockholm și unul dintre organizatori, a menționat inclusiv posibilitatea unor legături cu instituții precum Banca Națională a României.
În perspectiva lui Buhai, o întoarcere definitivă ar presupune mai întâi independență în alegerea subiectelor de cercetare și a echipelor. El a indicat experiența unor cercetători chinezi, despre care a susținut că au revenit datorită autonomiei profesionale oferite de instituțiile din țara lor.
Mecanismul este relevant. Un cercetător nu își mută doar domiciliul, ci și proiectele, rețelele profesionale și accesul la date. Dacă aceste componente lipsesc, o ofertă academică locală poate deveni mai puțin competitivă, chiar și atunci când postul este atractiv.
De aceea, Buhai a sugerat invitarea cercetătorilor din diaspora pentru perioade scurte de predare și colaborare. Astfel de formule pot testa capacitatea instituțiilor românești de a integra expertiza externă fără să impună imediat o decizie definitivă.
Mihai Manea, profesor la MIT la momentul relatării, a avut o poziție mai rezervată față de o mutare permanentă. El a apreciat educația primită în România, dar a considerat că mediul academic american oferă condiții dificil de egalat, inclusiv infrastructură, burse și acces la comunități internaționale de cercetare.
Pentru economiștii aflați la începutul carierei, resursele pentru cercetare pot influența direct șansele de afirmare. Accesul la baze de date, finanțarea deplasărilor, timpul alocat proiectelor și evaluarea bazată pe rezultate pot susține sau bloca performanța.
Nicolae Bogdan Gârleanu, profesor la Universitatea California–Berkeley, a legat decizia de două categorii de condiții: posibilitatea de a face cercetare la standarde profesionale și existența unei vieți cotidiene normale. În opinia sa, participarea la conferințe și simpozioane trebuie completată de siguranță, predictibilitate și un climat civic funcțional.
Prin urmare, revenirea în țară depinde de mai mult decât de existența unor posturi universitare. Sunt necesare autonomie academică, resurse pentru cercetare și oportunități profesionale compatibile cu parcursul cercetătorilor din diaspora. Până atunci, colaborările temporare și proiectele comune pot reprezenta o formă realistă de reconectare cu România.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Adevărul.
