România a pierdut peste 4,16 milioane de locuitori în ultimii 35 de ani, potrivit datelor oficiale ale Institutul Național de Statistică. De la peste 23 de milioane de persoane la începutul anilor ’90, populația rezidentă a ajuns astăzi la aproximativ 19 milioane. Este una dintre cele mai abrupte scăderi demografice din Uniunea Europeană.

Economiștii atrag atenția că fenomenul nu poate fi explicat doar prin scăderea natalității sau prin migrația economică. În spatele cifrelor stă un cumul de factori: lipsa investițiilor strategice, dezindustrializarea accelerată, instabilitatea fiscală și, mai ales, corupția sistemică care a afectat încrederea populației în instituțiile statului.

În ultimii 35 de ani, milioane de români au ales să plece la muncă în străinătate, atrași de salarii mai mari, servicii publice funcționale și un climat economic predictibil. Exodul forței de muncă a generat efecte în lanț: deficit pe piața muncii, presiune pe sistemul public de pensii și reducerea bazei de contribuabili.

Datele Eurostat arată că România se află printre statele membre cu cea mai mare rată de emigrare raportată la populație. În același timp, investițiile străine și capitalul autohton au fost afectate de instabilitate legislativă și de percepția unui mediu administrativ impredictibil.

Scăderea populației are implicații economice directe: consum mai redus, forță de muncă îmbătrânită și o presiune crescândă asupra bugetului public. Specialiștii susțin că redresarea demografică depinde de reforme structurale, combaterea corupției și crearea unui climat economic stabil, care să redea încrederea românilor că merită să rămână sau să revină acasă.