Decizii opuse în fața aceleiași crize economice
În timp ce guvernele europene caută soluții pentru a sprijini cetățenii afectați de scumpiri, România adoptă o măsură contrară intereselor populației: majorarea TVA-ului la 21%. Această decizie lovește direct în puterea de cumpărare a românilor și arată, încă o dată, lipsa unei strategii economice orientate spre cetățean.
Guvernul suedez a anunțat că, de la 1 aprilie 2026, TVA-ul pentru alimente va scădea de la 12% la 6%, măsură ce se va aplica până la finalul lui 2027.
Beneficiile sunt clare: o familie cu doi copii va economisi în medie 590 de euro pe an. Costul pentru stat este semnificativ – aproape 3,5 miliarde de euro în doi ani –, însă autoritățile pun pe primul plan protejarea cetățenilor.
În paralel, Suedia va crea o comisie de monitorizare a prețurilor pentru a se asigura că reducerea TVA-ului se reflectă efectiv în coșul de cumpărături.
Și Franța analizează implementarea unei măsuri similare, în încercarea de a tempera inflația alimentară și de a sprijini familiile vulnerabile.
În loc să adopte măsuri de protecție socială, guvernul de la București a decis creșterea TVA-ului la 21%.
Aceasta înseamnă:
Guvernul a justificat măsura prin necesitatea de a aduce mai mulți bani la buget, însă în practică efectul va fi scăderea consumului și creșterea sărăciei.
Modelul european arată că se poate: statele dezvoltate aleg să își asume pierderi bugetare pentru a proteja cetățenii. România, în schimb, recurge la măsuri punitive, fără soluții reale pentru populație.
Această politică fiscală riscă să împingă și mai mulți români spre colaps financiar și să accentueze exodul forței de muncă, în timp ce alte state demonstrează că solidaritatea și viziunea economică pot fi priorități de guvernare.