Exporturi de grâu de 8,49 milioane de tone în 2025: datele și limitele comparațiilor
Cotațiile grâului și porumbului au urcat cu aproximativ 15%: riscuri pentru marjele din agribusiness

România a exportat aproximativ 8,49 milioane de tone de grâu și meslin în 2025, cu aproape 14% peste nivelul anului anterior, potrivit datelor prezentate. Valoarea livrărilor a ajuns la circa 1,84 miliarde de euro, confirmând rolul agriculturii în comerțul exterior. Totuși, comparațiile trebuie făcute cu atenție, deoarece anul calendaristic și sezonul comercial european acoperă intervale și categorii diferite.

Exporturi de grâu în creștere, dar cu metodologii diferite

Cea mai mare parte a livrărilor a fost reprezentată de grâul comun destinat consumului, nu de sămânță. România a exportat aproximativ 7,97 milioane de tone din această categorie, față de 6,89 milioane de tone în 2024.

Creșterea cantitativă a fost de aproximativ 15,6%, iar valoarea exporturilor de grâu comun a ajuns la circa 1,72 miliarde de euro. Prețul mediu rezultat s-a situat la aproximativ 216 euro pe tonă, ușor sub nivelul anului precedent.

Aceste cifre descriu întregul an calendaristic 2025 și includ categoria grâu și meslin. Prin urmare, ele nu trebuie confundate cu statisticile raportate pentru sezonul comercial european.

De ce diferă cifra anuală de cea a sezonului european

Sezonul comercial 2024/2025 s-a încheiat la 30 iunie 2025. În această perioadă, România a fost raportată drept cel mai mare exportator de grâu comun din Uniunea Europeană, cu aproximativ 5,56 milioane de tone.

În aceeași perioadă, Germania, Lituania, Letonia și Bulgaria s-au aflat între furnizorii importanți, iar exporturile totale de grâu comun ale Uniunii Europene au fost de aproximativ 20,33 milioane de tone.

Diferența dintre 8,49 milioane de tone și 5,56 milioane de tone nu indică o contradicție. Prima valoare privește un an calendaristic și o categorie mai largă, inclusiv schimburile intra-UE, în timp ce a doua se referă la un sezon și la exporturile europene de grâu comun. Limitele comparației sunt, prin urmare, metodologice.

Portul Constanța și avantajul logistic

Poziția geografică oferă agriculturii românești un avantaj important. Producția din Câmpia Română, Dobrogea și Moldova poate ajunge relativ rapid la Portul Constanța, de unde cerealele pot fi direcționate către piețele din bazinul Mediteranei, Orientul Mijlociu și nordul Africii.

În 2025, grâul românesc a continuat să fie prezent și în achizițiile Egiptului, una dintre piețele importante pentru cereale. În același timp, reprezentanții fermierilor estimau, în vara acelui an, o recoltă cu peste 40% mai mare decât în 2024 și indicau o calitate bună a cerealelor.

Condițiile favorabile au oferit astfel României posibilitatea de a dispune din nou de un excedent important pentru export.

Volumul exportat nu este același lucru cu valoarea creată

Performanța cantitativă ascunde însă o problemă structurală a agriculturii românești. O parte importantă a producției pleacă din țară sub forma unei materii prime cu valoare adăugată relativ redusă.

La un preț de aproximativ 200-220 de euro pe tonă, grâul generează venituri semnificative prin volum. Totuși, transformarea sa în făină, produse de panificație, paste, biscuiți sau alte produse alimentare poate crea o valoare economică mai mare.

Din această perspectivă, următoarea etapă pentru agricultura românească nu înseamnă doar creșterea producției. Contează, de asemenea, dezvoltarea capacităților interne de depozitare, procesare și industrie alimentară, astfel încât o parte mai mare din valoarea creată de grâul românesc să rămână în economia națională.

Cu aproape 8,5 milioane de tone de grâu și meslin exportate într-un singur an, 2025 confirmă potențialul agricol al României. Totuși, performanța unei agriculturi moderne nu trebuie măsurată numai în tonele care părăsesc Portul Constanța, ci și în valoarea economică păstrată în țară.

Alte articole

Economistii.ro este un proiect media non-profit dedicat promovării unei noi economii axate pe echitate, pe respectul față de ființa umană, față de resursele materiale și imateriale ale României.
@2025 economistii.ro - Toate drepturile rezervate