Inflația cumulată explică de ce scumpirile lunare, aparent reduse, ajung să schimbe semnificativ costul vieții în timp. Potrivit unei analize prezentate de Digi24 pe baza datelor INS, prețurile de consum din august 2026 au fost de 1,8 ori mai mari decât media anului 2017. Energia electrică și polițele RCA au avut creșteri deosebit de mari, în timp ce unele alimente și servicii s-au apropiat de dublarea tarifelor.
Președintele INS, Tudorel Andrei, a arătat că nivelul prețurilor din august 2026 reprezenta aproximativ 180% din media înregistrată în 2017. Cu alte cuvinte, creșterea acumulată a fost de circa 80%, nu o majorare produsă într-o singură lună sau într-un singur an.
Diferența este importantă pentru interpretarea datelor. Rata lunară compară prețurile cu luna precedentă, iar rata anuală le raportează la aceeași lună din anul anterior. În schimb, o comparație pe termen lung adună efectele succesive ale inflației și oferă o imagine mai apropiată de presiunea resimțită de consumatori.
Între 2014 și 2020, inflația anuală nu a depășit 4,6%, potrivit analizei citate. Ritmul de creștere a prețurilor s-a intensificat după 2021, iar cel mai ridicat nivel al perioadei analizate a fost consemnat în 2023, când rata anuală a ajuns la 13,8%.
În zona produselor nealimentare, energia electrică a avut una dintre cele mai mari creșteri: prețul din august 2026 depășea de 2,6 ori media anului 2017. Energia termică a ajuns la peste dublu, iar motorina și lemnele de foc au înregistrat, de asemenea, creșteri de peste 100%.
Polițele RCA au avut o evoluție și mai accentuată. Tarifele din august 2026 erau de aproape 2,9 ori mai mari decât media din 2017. Pentru apă, canalizare și salubritate, majorarea acumulată a fost de aproximativ 2,6 ori, în timp ce serviciile de coafură, cosmetică, igienă și frizerie, precum și lucrările stomatologice, au ajuns la circa 2,2 ori nivelul de referință.
Nu toate produsele au urmat însă aceeași traiectorie. Televizoarele s-au scumpit cu 8% față de media din 2017, aparatele radio și sistemele audio cu 19%, iar autoturismele cu 34%. La telefonia mobilă, creșterea a fost de 22%, iar abonamentele au avut o majorare de 26%.
În categoria alimentelor, carnea de ovine a înregistrat cea mai mare creștere, ajungând la un preț de 2,5 ori mai ridicat decât media din 2017. Ciocolata și bomboanele s-au scumpit de 2,18 ori, iar brânza telemea, carnea de bovine, peștele și specialitățile de panificație au ajuns aproape de dublul nivelului de referință.
Există și categorii cu majorări mai moderate. Făina s-a scumpit cu 18%, mălaiul cu 20%, iar zahărul cu 47%. Aceste diferențe arată că media generală a prețurilor ascunde evoluții foarte diverse între produsele cumpărate frecvent.
Serviciile au avut o dinamică aparte. Numai între august 2025 și august 2026, tarifele din acest sector au crescut cu 11%, iar analizele medicale, consultațiile și serviciile restaurantelor au ajuns la aproximativ 1,9 ori nivelul din 2017. Transportul aerian s-a scumpit de două ori.
În vara anului 2025, după liberalizarea pieței energiei electrice și majorarea accizelor, presiunea asupra prețurilor s-a amplificat. Inflația lunară a urcat de la 0,45% în iunie la 2,68% în iulie și 2,10% în august, în timp ce rata anuală a crescut de la 5,7% la 9,9%.
Comparația cu media anului 2017 arată amploarea scumpirilor acumulate, dar nu trebuie confundată cu rata anuală sau lunară a inflației. Pentru gospodării, efectul relevant este costul actual al coșului de consum: energia, asigurările, alimentele și serviciile au transferat în bugetele familiilor creșterile adunate în aproape un deceniu.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.
