

Piața autoturismelor a intrat într-o zonă de recul în trimestrul al treilea din 2026. Înmatriculările au coborât cu 19,8% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Mașinile noi au pierdut mai mult teren decât cele second-hand importate, iar ponderea lor a scăzut la 28,3%. Datele Institutului Național de Statistică indică o cerere mai slabă pentru autoturisme noi, însă comparația anuală este influențată și de nivelul ridicat din trimestrul al treilea din 2025.
În perioada iulie-septembrie au primit numere românești 114.529 de autoturisme, potrivit datelor INS, preluate din evidențele Direcției Generale Permise de Conducere și Înmatriculări. Totalul include vehicule noi și autoturisme second-hand aduse din străinătate.
Segmentul mașinilor noi a ajuns la 32.360 de unități, cu 26,4% sub nivelul din aceeași perioadă a anului trecut. Pentru vehiculele rulate importate, scăderea a fost de aproximativ 17%, astfel că reculul lor a fost mai moderat.
Diferența dintre ritmuri a schimbat structura pieței. Autoturismele noi au reprezentat 28,3% din total, cu 2,5 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul al treilea din 2025. Aproape trei sferturi dintre vehiculele înmatriculate pentru prima dată în România aveau, prin urmare, un istoric de utilizare în alte țări.
Rezultatul trebuie raportat și la dinamica trimestrului anterior. În trimestrul al doilea, înmatriculările de mașini noi crescuseră cu peste 20% față de aceeași perioadă din 2025, dar au coborât cu aproape 14% între aprilie-iunie și iulie-septembrie.
Trimestrul al treilea din 2025 fusese unul puternic, cu un avans de aproape 9% față de trimestrul anterior. Baza ridicată amplifică astfel scăderea anuală, fără să o explice integral. Chiar și față de primăvara acestui an, achizițiile de mașini noi au fost mai reduse.
Pe primele nouă luni, piața autoturismelor este cu 13,2% sub nivelul din 2025, iar segmentul mașinilor noi a scăzut cu 10,6%. Cifrele sugerează că presiunea nu se limitează la o singură lună sau la un efect sezonier.
Evoluțiile din celelalte segmente de transport de pasageri au fost neuniforme. Înmatriculările de mopede și motociclete au crescut cu 9,8%, iar vehiculele noi din această categorie au avansat cu 20,4%, până la 6.218 unități.
În schimb, autobuzele și microbuzele au consemnat un recul de 37,3%, iar vehiculele noi din această categorie au scăzut cu 44,7%. Transportul de mărfuri a rezistat mai bine, cu o reducere de 5,2%.
Efectul alegerilor de cumpărare se acumulează însă asupra parcului auto. La sfârșitul lunii septembrie, mașinile cu normă Euro 4 aveau cea mai mare pondere, de 31,3%, iar aproximativ 28% dintre autoturisme erau încadrate la Euro 3 sau la norme inferioare, inclusiv Non-Euro.
Vehiculele electrice numărau aproape 73.000, adică mai puțin de 1% din parc. Datele trimestriale nu permit singure concluzii definitive despre direcția întregii piețe, mai ales când baza de comparație diferă semnificativ.
Totuși, diferența dintre scăderea mașinilor noi și cea a vehiculelor rulate arată o dependență persistentă de importurile second-hand. Dacă această structură se menține, reînnoirea parcului auto va avansa lent, iar ponderea ridicată a mașinilor mai vechi va rămâne o caracteristică importantă a pieței din România.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de HotNews.ro.







