Veniturile medii ale unei gospodării din România au ajuns la 9.444 de lei pe lună în primul trimestru din 2026, potrivit Institutului Național de Statistică. Nivelul este mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut. Totuși, cheltuielile au crescut într-un ritm superior. Bugetul rămâne dominat de salarii și prestații sociale, iar consumul se concentrează pe alimente, locuință și utilități.
Venitul total mediu lunar a fost cu 3,2% mai mare decât în primul trimestru din 2025. Calculat pe persoană, acesta a ajuns la 3.908 lei, în creștere anuală cu 6,1%.
Comparația cu ultimele trei luni din 2025 oferă însă o imagine diferită. Venitul pe gospodărie a scăzut nominal cu 0,9%, în timp ce venitul pe persoană a crescut cu 2%.
Veniturile bănești au însumat 8.996 de lei pe gospodărie și au avansat cu 0,6% față de trimestrul precedent. În schimb, veniturile în natură au coborât cu 23,7%, până la 448 de lei. Astfel, ponderea autoconsumului în buget s-a redus.
Salariile brute și celelalte drepturi salariale au rămas principala sursă de finanțare. Acestea au totalizat 6.682 de lei pe gospodărie, adică 70,8% din veniturile totale. Prestațiile sociale au contribuit cu 1.999 de lei, respectiv 21,2% din total.
Cheltuielile totale medii s-au ridicat la 8.015 lei pe gospodărie, respectiv 3.316 lei pe persoană. Față de primul trimestru din 2025, creșterea a fost de 4,5% pe gospodărie și de 7,5% pe persoană. Ambele ritmuri au depășit evoluția veniturilor.
Consumul a absorbit 4.644 de lei lunar, echivalentul a 58% din totalul cheltuielilor. Alți 2.972 de lei au fost direcționați către impozite, contribuții, cotizații și taxe, ceea ce reprezintă 37,1% din cheltuieli.
Alimentele și băuturile nealcoolice au costat, în medie, 1.456 de lei pe lună. Categoria a reprezentat 31,4% din bugetul de consum. Pentru locuință, apă, electricitate, gaze și combustibili s-au cheltuit 943 de lei, adică 20,3% din consum.
Împreună, aceste categorii au absorbit 51,7% din cheltuielile de consum. Mobilierul și întreținerea locuinței au avut o pondere de 6,8%, iar transportul, îmbrăcămintea și încălțămintea au reprezentat fiecare aproximativ 6,7%. Educația a primit cea mai mică alocare, cu 23 de lei pe gospodărie.
În orașe, venitul mediu a fost de 10.496 de lei pe gospodărie, față de un nivel de aproximativ 1,3 ori mai mic în mediul rural. Diferența se păstrează și la calculul pe persoană, unde venitul urban a ajuns la 4.676 de lei.
Salariile au avut o pondere de 74,2% în veniturile gospodăriilor urbane. În mediul rural, prestațiile sociale au reprezentat 22,4% din venituri, iar veniturile în natură au ajuns la 7,6%.
Și cheltuielile au fost mai ridicate în mediul urban, la 8.839 de lei pe gospodărie. În rural, produsele consumate din resurse proprii au avut o importanță mai mare. În plus, impozitele și contribuțiile au reprezentat 39,1% din cheltuielile gospodăriilor de la oraș.
Datele INS indică o creștere anuală a veniturilor, dar și o presiune mai mare exercitată de cheltuieli. Prin urmare, media națională trebuie interpretată cu prudență, deoarece sursa veniturilor și locul de rezidență influențează structura bugetului și capacitatea de consum.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.
