Economistul Ionuț Dumitru consideră că datele bugetare disponibile nu justifică, în acest moment, retrogradarea României în categoria „junk”. Totuși, evaluarea agențiilor de rating privește și evoluțiile următorilor ani, nu doar situația execuției curente. De aceea, factorul politic devine relevant pentru măsurile fiscale, formarea unui guvern stabil și pregătirea bugetului pentru 2027.
Potrivit declarațiilor relatate de Digi24, România a redus deficitul bugetar de la un nivel apropiat de 9% din PIB la aproximativ 6%, după aplicarea unor măsuri de corecție.
Ionuț Dumitru a apreciat că ajustarea realizată acoperă aproximativ jumătate din efortul necesar pentru îmbunătățirea finanțelor publice. Prin urmare, datele disponibile acum nu oferă un motiv suficient pentru reducerea ratingului suveran.
România se află la ultima treaptă a categoriei recomandate investițiilor. O coborâre în zona nerecomandată ar putea restrânge accesul la anumite categorii de investitori și ar crește costurile de finanțare ale statului.
Riscul urmărit de agențiile de rating nu ține de disputa politică în sine, ci de efectele acesteia asupra politicii fiscal-bugetare. Investitorii au nevoie de claritate privind măsurile care vor fi aplicate în anii următori.
În acest context, formarea unui guvern stabil și elaborarea bugetului pentru 2027 devin priorități. Informațiile disponibile nu permit încă o evaluare completă a direcției viitorului Executiv, ceea ce păstrează incertitudinea privind calendarul ajustării fiscale.
În plus, economistul a atras atenția asupra apropierii unui nou ciclu electoral, în 2028-2029. Presiunea pentru continuarea reducerii deficitului poate crește înaintea alegerilor, mai ales când măsurile necesare sunt nepopulare.
Indiferent de formula politică a viitorului guvern, ajustarea fiscală nu poate fi abandonată. O eventuală reducere a taxelor ar trebui compensată prin venituri mai mari din alte surse sau prin diminuarea cheltuielilor.
Potrivit estimării prezentate, ajustarea din 2027 ar putea ajunge la aproximativ 0,5 puncte procentuale din PIB. Astfel, deficitul ar coborî de la circa 6,2% în 2026 la aproximativ 5,7%, deși economistul nu avea cifra exactă din calendarul convenit cu Comisia Europeană.
Dumitru a respins amânarea efortului fiscal pentru 2027. O pauză ar putea transmite piețelor un semnal negativ și ar complica reluarea ajustării în 2028, an electoral. Totodată, presiunea asupra datoriei publice ar crește.
Pentru România, concluzia este una de prudență: datele actuale pot susține menținerea ratingului, însă această situație nu este garantată. Un guvern stabil și un buget credibil pentru 2027 vor arăta dacă măsurile de consolidare fiscală pot continua în anii următori.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.
