Dependența de tehnologie a ajuns la un nivel fără precedent, iar în spatele acestei realități stau resurse despre care se vorbește prea puțin: mineralele critice. De la telefoanele mobile până la mașinile electrice și energia nucleară, toate depind de elemente rare, greu de extras și controlate de un număr limitat de state.
Prof. dr. ing. Victor Mocanu avertizează că această dependență a fost ignorată ani la rând de factorii de decizie, deși impactul este unul major asupra economiei și securității globale.
„Nu cred că mai e cineva care să nu folosească telefonul mobil. Practic, toată viața noastră depinde de o legătură permanentă. Nu mai putem călători, nu mai putem dialoga nici cu banca. Toată viața noastră depinde de un telefon mobil”, a declarat acesta.
Profesorul a explicat că în interiorul unui telefon mobil se regăsesc elemente din aproape întreg tabelul lui Mendeleev, ceea ce face ca aceste resurse să fie esențiale pentru funcționarea societății moderne.
Distribuția acestor minerale la nivel global este profund dezechilibrată. Potrivit datelor prezentate, Republica Populară Chineză controlează o mare parte din producția și procesarea mineralelor critice.
„Observăm că Republica Populară Chineză domină în totalitate. Excepțiile sunt foarte puține”, a subliniat Mocanu.
Această situație a determinat reacții la nivel internațional. Statele Unite au organizat în ultimele luni reuniuni dedicate legăturii dintre mineralele critice și securitatea națională, iar tema a devenit una centrală în politica globală.
România a fost prezentă la astfel de discuții, semn că interesul pentru acest domeniu este în creștere și la nivel european.
Mineralele critice sunt esențiale și pentru tranziția către energia verde. Litiul, nichelul și cobaltul sunt componente de bază pentru baterii, iar cererea pentru aceste resurse este în creștere accelerată.
„Toate vehiculele electrice, inclusiv dispozitivele pe care le folosim zilnic, au nevoie de baterii. Importanța acestor elemente devine fundamentală”, a explicat profesorul.
În același timp, acesta a atras atenția asupra unei probleme ignorate: reciclarea bateriilor.
„Se discută foarte puțin despre ce facem cu bateriile vechi. Înlocuirea lor poate costa mai mult decât o mașină nouă”, a spus Mocanu.
Un alt aspect esențial este timpul necesar pentru exploatarea resurselor. De la descoperirea unui zăcământ până la producția efectivă pot trece chiar și 20 de ani.
„Pentru cupru, de exemplu, este nevoie de aproximativ 20 de ani. Media globală este de peste 17 ani. Nu există soluții peste noapte”, a explicat acesta.
Această întârziere face ca deciziile actuale să aibă efecte pe termen lung, iar lipsa investițiilor poate genera crize în viitor.
În contextul crizei energetice, energia nucleară este din nou analizată ca o alternativă viabilă. Profesorul Mocanu susține că temerile legate de această sursă sunt adesea exagerate.
„Toate problemele majore din istoria energiei nucleare au fost generate de erori umane, de la proiectare până la exploatare”, a declarat acesta.
El consideră că energia nucleară poate fi o soluție sigură, eficientă și relativ ieftină pentru viitor.
Mesajul central al intervenției este unul clar: fără investiții în explorare, economiile riscă să rămână fără resurse esențiale.
„Dacă nu începem să avansăm în explorare, așa cum am făcut acum 50-60 de ani, rămânem în urmă”, a avertizat profesorul.
Acesta a propus și o schimbare de abordare, sugerând că accentul trebuie pus pe descoperirea de noi resurse, nu doar pe exploatarea celor existente.
Mineralele critice au devenit o miză strategică globală, iar competiția pentru controlul lor este în creștere. Într-o lume dependentă de tehnologie, accesul la aceste resurse nu mai este doar o problemă economică, ci una de securitate.
Fără investiții, fără explorare și fără politici coerente, statele riscă să piardă accesul la resursele care definesc viitorul.