Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, anunță adoptarea monedei euro ca „proiect de țară”, dar recunoaște deschis că România este blocată de un deficit fiscal major și dezechilibre economice greu de corectat. Declarațiile vin în contextul finalizării aderării la OCDE, prezentată drept primul mare obiectiv strategic.

Euro, promis ca obiectiv național, dar fără termene clare

Isărescu susține că după încheierea procesului OCDE, România trebuie să intre într-o nouă etapă: adoptarea euro. Problema majoră este însă lipsa condițiilor economice necesare.

Guvernatorul admite că economia trebuie „echilibrată” și că deficitul fiscal este un obstacol serios. Mai mult, criteriile pentru euro nu trebuie doar bifate formal, ci respectate „sustenabil” – lucru pe care România nu l-a reușit în trecut.

Realitatea din teritoriu contrazice discursul oficial

Isărescu atrage atenția asupra unei rupturi evidente: nu doar Bucureștiul contează. Zone întinse ale țării rămân în urmă, cu infrastructură slabă și nivel ridicat de sărăcie.

Adoptarea euro nu poate fi făcută „pe hârtie”, în timp ce comunități întregi cer lucruri de bază – drumuri, canalizare, condiții minime de trai. Presiunea socială și economică face dificilă respectarea criteriilor impuse de zona euro.

Un proiect ambițios, dar împins într-un context fragil

BNR transmite clar că viitorul financiar al României depinde de investiții în educație, performanță și parteneriate solide. În realitate, însă, declarațiile lui Isărescu scot la iveală un paradox: euro este prezentat ca obiectiv strategic, dar condițiile necesare sunt încă departe de a fi îndeplinite.