Președinția irlandeză a Consiliului Uniunii Europene propune o reducere cu 8% față de proiectul Comisiei pentru bugetul UE din perioada 2028-2034. Parlamentul European respinge această poziție, pe care o consideră insuficientă pentru finanțarea securității, apărării și competitivității. Totuși, impactul asupra României nu poate fi calculat încă, deoarece nici dimensiunea bugetului, nici alocările pentru state nu sunt definitive.
Comisia Europeană a prezentat în 2025 un proiect evaluat, în prețurile utilizate de Irlanda, la aproximativ 1.760 de miliarde de euro. Varianta urmărea menținerea bugetului la un nivel apropiat de perioada actuală și prevedea venituri suplimentare de 57,4 miliarde de euro din noi resurse.
În schimb, Parlamentul European a considerat propunerea insuficientă și a solicitat o creștere de aproximativ 10% față de proiectul Comisiei. Eurodeputații cer finanțare suplimentară pentru apărare, securitate și competitivitate, fără diminuarea sprijinului pentru agricultură și politica de coeziune. De asemenea, Parlamentul a indicat noi surse de venit, inclusiv taxe pentru serviciile digitale, jocurile de noroc online și câștigurile de capital din criptoactive.
Președinția irlandeză propune, dimpotrivă, o reducere de 141 de miliarde de euro, până la circa 1.600 de miliarde. Potrivit informațiilor publicate de Digi24, această variantă ar diminua cu 3% fondurile pentru dezvoltare regională, agricultură și pescuit și cu 13% resursele destinate competitivității, prosperității și securității.
Bugetul pe termen lung al Uniunii, numit oficial Cadrul Financiar Multianual, nu este adoptat printr-un singur vot. Consiliul trebuie să ajungă la un acord unanim între cele 27 de state membre, iar Parlamentul European trebuie să își dea aprobarea cu majoritatea absolută a deputaților.
Înaintea acordului final, statele își coordonează pozițiile în Consiliu, iar Parlamentul își stabilește mandatul de negociere. Liderii europeni urmau să discute propunerea irlandeză la Bruxelles, în 15 și 16 octombrie, potrivit sursei citate. Prin urmare, forma finală va depinde de compromisurile privind dimensiunea bugetului, prioritățile și sursele de finanțare.
Siegfried Mureșan, coraportor al Parlamentului pentru viitorul cadru financiar, a avertizat că un buget mai mic ar limita capacitatea Uniunii de a finanța atât noile priorități, cât și domeniile tradiționale. El a susținut că România ar putea fi afectată indiferent de zona în care s-ar face tăierile, inclusiv prin reducerea rezervelor pentru situații neprevăzute.
Afirmația reprezintă o evaluare politică a negocierii, nu o estimare oficială a pierderilor României. Pentru un calcul realist sunt necesare repartizarea finală pe programe, regulile de eligibilitate, cofinanțarea națională și calendarul de implementare. Astfel, o reducere procentuală aplicată bugetului total nu se traduce automat într-o diminuare identică a fondurilor pentru fiecare stat.
În plus, cifrele trebuie comparate în aceeași bază: valori nominale sau prețuri constante, cu sau fără inflație și cu includerea ori excluderea unor instrumente speciale. De aceea, pozițiile instituțiilor europene indică direcția negocierii, dar nu stabilesc încă suma disponibilă pentru fermieri, infrastructură sau administrațiile locale din România.
Pentru România, reducerea bugetului UE este deocamdată o poziție de negociere, nu o diminuare deja aplicată fondurilor naționale. Evaluarea serioasă va fi posibilă numai după acordul unanim al statelor membre, aprobarea Parlamentului și publicarea repartizării finale pe programe.
Vezi și: Bugetul UE pentru 2028-2034: cum ar putea afecta România o reducere de 8% — roconomia.ro.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.
