În negocierile pentru bugetul UE 2028-2034, România își definește prioritățile înaintea reuniunii Consiliului European din 15-16 octombrie. Bucureștiul susține finanțarea politicii de coeziune și a Politicii Agricole Comune. În același timp, solicită resurse pentru apărarea Flancului Estic și pentru regiunea Mării Negre. Poziția anunțată indică domeniile strategice, nu și sumele care ar urma să revină României.
Potrivit informațiilor prezentate de Digi24 pe baza comunicării Administrației Prezidențiale, președintele Nicușor Dan a convocat, pe 9 octombrie, o reuniune de lucru cu membri ai Guvernului, experți din ministere și reprezentantul permanent al României pe lângă Uniunea Europeană.
Întâlnirea a urmărit coordonarea poziției naționale înaintea discuțiilor dintre liderii europeni. Tema principală este viitorul Cadru Financiar Multianual, instrumentul prin care Uniunea stabilește prioritățile și resursele pentru perioada 2028-2034.
România vrea menținerea finanțărilor pentru politica de coeziune și Politica Agricolă Comună. Potrivit argumentației autorităților, aceste politici contribuie la reducerea diferențelor de dezvoltare dintre state, la modernizarea agriculturii și la susținerea comunităților rurale.
Legătura cu economia românească ține de investițiile regionale, infrastructură și dezvoltarea locală. Totuși, comunicarea prezidențială nu precizează nivelul financiar care ar trebui păstrat sau alocarea urmărită concret de București.
Pe agenda României se află și consolidarea capacității europene de apărare. Bucureștiul dorește ca viitorul buget să acorde atenție Flancului Estic și regiunii strategice a Mării Negre, într-un context în care securitatea a devenit o prioritate pentru Uniunea Europeană.
Autoritățile susțin, de asemenea, măsuri pentru creșterea competitivității economiei europene și reducerea dependențelor strategice din energie și tehnologiile avansate. Aceste obiective pot concura pentru resurse cu politicile tradiționale, în funcție de dimensiunea bugetului și de prioritățile comune stabilite la nivel european.
De aceea, obiectivele naționale nu permit încă o estimare a efectului economic. Nu sunt cunoscute forma finală a bugetului, distribuția între programe, criteriile de alocare sau calendarul deciziilor ulterioare reuniunii Consiliului European.
Reuniunea din 15-16 octombrie va fi o etapă a negocierilor, nu momentul stabilirii tuturor sumelor pentru următorii șapte ani. Poziția României poate influența discuțiile, însă rezultatul va depinde de acordul dintre statele membre și instituțiile europene.
Până la apariția unor propuneri detaliate, comparațiile privind câștigurile sau pierderile României ar fi premature. Diferența dintre prioritățile anunțate și banii disponibili va depinde de bugetul final, structura programelor și condițiile asociate finanțărilor.
Pentru România, miza este importantă, însă poziția anunțată reprezintă deocamdată un set de obiective, nu o garanție privind viitoarele alocări. Impactul asupra investițiilor, agriculturii, infrastructurii și dezvoltării regionale va putea fi estimat numai după stabilirea bugetului UE și a regulilor de distribuire a fondurilor.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.
