Majorarea prețurilor la carburanți, înregistrată la început de an, reprezintă un semnal clar al unui nou val inflaționist, cu efecte în lanț asupra economiei reale. Creșterea costurilor de transport se transferă rapid în prețurile finale ale bunurilor de consum, afectând în special produsele de bază – alimentele, legumele, carnea și lactatele – care au o pondere semnificativă în coșul de consum al populației.

În acest context, consumatorii resimt o erodare accentuată a puterii de cumpărare. Vizitele în piețe și magazine confirmă ajustări de preț constante, care depășesc, în multe cazuri, ritmul de creștere al veniturilor. Percepția generală este că presiunea nu provine exclusiv din inflație, ci și din politica fiscală, marcată de majorări succesive de taxe și impozite.

Un exemplu relevant îl reprezintă impozitele pe proprietate, care au cunoscut creșteri semnificative. În anumite situații, nivelul acestora s-a multiplicat față de anii anteriori, amplificând povara fiscală asupra gospodăriilor. Pentru mulți contribuabili, aceste ajustări sunt resimțite ca disproporționate, în condițiile în care proprietățile respective au fost dobândite prin eforturi financiare consistente, de-a lungul mai multor ani.

Cumulul dintre inflația alimentată de costurile energetice și presiunea fiscală crescută generează un climat de incertitudine economică și reduce capacitatea de consum a populației. În absența unor măsuri de temperare a scumpirilor și de predictibilitate fiscală, riscul este accentuarea tensiunilor sociale și frânarea consumului intern, unul dintre principalii piloni ai creșterii economice.