Declinul industriei chimice din România a început să fie vizibil în anii ’90, când Oltchim Râmnicu Vâlcea, una dintre fabricile considerate de importanță strategică în perioada comunistă, și-a început procesul de privatizare și restructurare. La apogeul său, în perioada 1948-1989, Oltchim a fost un colos industrial, jucând un rol central în producția de substanțe chimice pentru diverse industrii.”

Oltchim a fost înființată în anii ’60 și s-a dezvoltat rapid datorită planificării centralizate a economiei socialiste, care a asigurat resurse și piețe stabile. Contextul economic de după 1989 a adus cu sine competiția de pe piața liberă, la care Oltchim a încercat să se adapteze prin modernizarea tehnologiilor și restructurări. Cu toate acestea, datoriile acumulate în deceniile următoare au pus o presiune uriașă asupra companiei.

Deciziile post-1989 de a privatiza sau reorganiza compania au fost controversate și adesea criticate pentru lipsa de transparență și strategii ineficiente. În 2012, combinatul a intrat oficial în insolvență, eforturile de relansare și de găsire a unor investitori fiind umbrite de un management defectuos și condiții economice nefavorabile.

Transformarea Oltchim într-o sucursală profitabilă nu a mai fost posibilă, iar în anul 2019 toate activele profitabile ale combinatului au fost vândute către Chimcomplex, noul proprietar luând în serios misiunea de a revitaliza o parte din vechea glorie a industriei chimice vâlcene. În ciuda eforturilor, mulți foști angajați și locuitori ai orașului regretă pierderea unui simbol economic local și național.