În contextul unui deficit bugetar tot mai greu de controlat, măsurile de austeritate adoptate de Guvern includ și introducerea contribuției de 10% la sănătate (CASS) pentru pensiile care depășesc 3.000 de lei. Această decizie lovește în special în beneficiarii pensiilor speciale – un segment extrem de costisitor pentru bugetul public, dar până recent aproape netaxat.
Conform datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) și analizate de „Adevărul”, în luna iunie 2025, în România erau plătite 11.683 de pensii speciale, dintre care 3.836 de persoane nu au contribuit deloc la sistemul public de pensii.
Prin aplicarea noii contribuții de 10% la suma ce depășește 3.000 lei, statul român încasează lunar 15.911.638,3 lei doar din acest segment. Anual, aceasta se traduce într-o sumă totală de aproximativ 191 milioane lei, adică echivalentul a 38,18 milioane euro.
Pensiile speciale nu doar că nu sunt bazate pe principiul contributivității, dar presupun sume lunare care depășesc cu mult pensiile obișnuite. Iată o analiză detaliată pe categorii:
| Categoria | Număr estimativ beneficiari | Supliment mediu/lună | Total supliment lunar | CASS mediu/lună/persoană |
|---|---|---|---|---|
| Magistrați | ~4.000 | 22.061 lei | ~88.244.000 lei | ~2.200 lei |
| Aviație civilă | n/a | 8.000 lei | n/a | ~1.000 lei |
| Grefieri și personal auxiliar | n/a | 3.832 lei | n/a | ~830 lei |
| Funcționari parlamentari | n/a | 3.421 lei | n/a | ~700 lei |
| Diplomați | n/a | 2.887 lei | n/a | ~590 lei |
| Curtea de Conturi | n/a | 2.146 lei | n/a | ~400–500 lei |
Noile reguli fiscale impun o contribuție de 10% la diferența dintre pensia încasată și plafonul de 3.000 de lei. Asta înseamnă că:
| Pensie brută | Sumă supusă CASS | CASS (10%) |
|---|---|---|
| 3.100 lei | 100 lei | 10 lei |
| 3.500 lei | 500 lei | 50 lei |
| 4.000 lei | 1.000 lei | 100 lei |
| 5.000 lei | 2.000 lei | 200 lei |
| 6.000 lei | 3.000 lei | 300 lei |
| 25.000 lei | 22.000 lei | 2.200 lei |
Aceste cifre evidențiază impactul real și diferențiat asupra pensionarilor. Cei cu pensii modeste sunt afectați nesemnificativ, însă în cazul pensiilor speciale, contribuțiile lunare depășesc uneori valoarea unei pensii medii din sistemul public.
Efortul financiar lunar pentru stat este considerabil. Doar pentru categoria magistraților, unde pensia specială medie este de 22.061 lei, statul plătește peste 88 milioane de lei/lună. Dacă extindem analiza la toți cei 11.683 de beneficiari, estimarea totală a cheltuielilor publice se apropie sau chiar depășește 150 milioane lei lunar – adică peste 1,8 miliarde lei anual.
Aceste sume nu includ doar pensiile propriu-zise, ci și eventuale ajustări indexate, sporuri și alte beneficii conexe. Pe fundalul unui deficit bugetar sever și al unor nevoi sociale presante, povara acestor pensii devine din ce în ce mai dificil de justificat.
Taxarea pensiilor speciale prin introducerea CASS este un pas înainte spre echitate fiscală, dar este departe de a rezolva dezechilibrul bugetar generat de acest sistem paralel. În absența unei reforme profunde a regimului pensiilor de serviciu, România continuă să aloce resurse uriașe către un segment redus de populație, în timp ce pensiile bazate pe contributivitate rămân, în marea lor majoritate, sub pragul de subzistență.
Cu 3.836 de beneficiari care nu au contribuit deloc la sistemul de pensii și încasări lunare de peste 22.000 lei/persoană în unele cazuri, sistemul rămâne profund inechitabil și fiscalmente vulnerabil.
Dacă această contribuție CASS de 10% aduce 38 de milioane de euro/an la buget, ea rămâne totuși un pansament pe o rană structurală. Reforma reală trebuie să abordeze direct principiul contributivității, plafonarea pensiilor speciale și echitatea între cetățeni.