Prima rectificare bugetară a Guvernului a generat critici din partea fostului ministru al agriculturii Tánczos Barna. Acesta susține că Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a pierdut peste 400 de milioane de lei din fondurile naționale și că nu au fost alocate resurse pentru schemele de ajutor de stat aprobate în 2026. În același timp, ministerul ar fi primit fonduri suplimentare pe componenta europeană. Afirmațiile provin dintr-o postare politică și nu sunt confirmate independent în materialul citat.
Potrivit relatării publicate de Agro TV, Tánczos Barna consideră că agricultorii au rămas fără sprijinul financiar necesar într-un moment dificil pentru sector. Fostul ministru reclamă faptul că rectificarea ar fi majorat resursele europene ale MADR, dar nu ar fi adus bani pentru programele finanțate din bugetul național.
Diferența dintre cele două surse de finanțare este esențială. Fondurile europene sunt destinate unor programe și obiective stabilite prin reguli comunitare, cu proceduri și condiții specifice. În schimb, alocările naționale pot finanța scheme de sprijin aprobate prin legislația internă și adaptate unor situații urgente.
Prin urmare, creșterea sumelor disponibile pe componenta europeană nu înseamnă automat bani pentru toate formele de ajutor de stat. Fiecare schemă are nevoie de credite bugetare și de o sursă clară de finanțare, chiar dacă beneficiarii provin din același sector economic.
În interpretarea lui Tánczos Barna, lipsa fondurilor naționale pune în pericol schemele aprobate pentru fermieri. El a cerut Guvernului să revină asupra deciziei la o viitoare rectificare și să aloce resursele necesare.
Fostul ministru a invocat și situația altor state membre, despre care afirmă că au folosit mecanisme temporare de ajutor de stat pentru a-și sprijini agricultorii. În mesajul său, acesta a menționat scumpirea motorinei și a îngrășămintelor și a susținut că România ar trebui să adopte o abordare similară.
O asemenea intervenție are însă un cost bugetar direct. Ajutoarele de stat presupun realocarea unor sume existente, identificarea unor venituri suplimentare sau creșterea deficitului, în funcție de forma și amploarea schemei. Într-un context de constrângeri fiscale, decizia devine una de prioritizare, nu doar de oportunitate economică.
Agro TV nu prezintă o reacție oficială detaliată a Guvernului sau a Ministerului Agriculturii la acuzațiile fostului ministru. De asemenea, materialul nu oferă documente bugetare suplimentare care să confirme independent valoarea de peste 400 de milioane de lei menționată de acesta.
Tánczos Barna a criticat noul cabinet, dar a transmis și că se așteaptă ca ministrul Agriculturii, Florin Barbu, să susțină finanțarea fermierilor la următoarea rectificare. Astfel, disputa politică se concentrează, deocamdată, asupra deciziei bugetare și a responsabilității pentru găsirea banilor.
Disputa arată că suplimentarea fondurilor europene nu înlocuiește automat finanțarea națională necesară schemelor de ajutor de stat. Până la o eventuală rectificare bugetară și la publicarea unor date oficiale detaliate, acuzațiile lui Tánczos Barna rămân o poziție politică, distinctă de situația bugetară verificată.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Agro Tv.
