

Pentru companiile care analizează regulile pentru importul de organisme modificate genetic în România, scopul operațiunii este primul element de clarificat. Cultivarea, folosirea în alimente sau furaje și cercetarea presupun trasee administrative diferite. O analiză citată de Agrointeligența indică riscuri legate nu doar de autorizații, ci și de notificări întârziate, documente incomplete și trasabilitate insuficientă.
Cadrul aplicabil vizează importul, exportul și tranzitul, precum și utilizarea OMG în laborator, introducerea în mediu sau lansarea pe piață. Prin urmare, operatorul trebuie să obțină aprobările relevante înainte de începerea activității și să respecte condițiile înscrise în documentele emise.
Destinația produsului stabilește traseul autorizării. Pentru cultivarea comercială este necesară o aprobare specifică, iar organismul trebuie să figureze în registrul european al OMG autorizate pentru cultivare. În schimb, produsele destinate alimentelor sau furajelor intră în competența Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, potrivit normelor europene aplicabile.
Sursa menționează și posibilitatea recunoașterii unei autorizații emise într-un alt stat membru. Pentru cercetare și dezvoltare, cerințele pot fi mai extinse, deoarece pot fi necesare atât aprobarea introducerii în mediu, cât și un acord separat pentru import.
Pe lângă autorizații, transmiterea la timp a informațiilor către autorități reprezintă o etapă sensibilă. Potrivit analizei realizate de Carmen Dan, Senior Manager PwC, și Paul Chichernea, Avocat Senior la D&B David și Baias, o notificare întârziată poate atrage sancțiuni chiar atunci când celelalte aprobări există.
În continuare, companiile autorizate trebuie să păstreze trasabilitatea produselor și deșeurilor, să respecte etichetarea, să monitorizeze activitățile și să raporteze periodic. Dacă apar riscuri noi pentru mediu sau sănătatea publică, operațiunile pot necesita adaptare ori încetare.
Analiza citată indică amenzi între 30.000 și 60.000 de lei pentru lipsa autorizațiilor necesare sau gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor. Pentru introducerea în mediu ori comercializarea fără autorizație și pentru încălcarea obligațiilor de notificare, amenzile pot ajunge la 50.000-80.000 de lei.
Atunci când o activitate fără aprobările cerute pune în pericol sănătatea oamenilor, animalelor sau plantelor, răspunderea contravențională poate fi înlocuită de cea penală. Totuși, informațiile publice despre amploarea controalelor și aplicarea efectivă a sancțiunilor rămân limitate, deși autoritățile competente au început verificări privind obligațiile specifice OMG.
Trasabilitatea deșeurilor trebuie susținută prin documente de la generare până la eliminare sau reciclare. Avizele, contractele cu operatori autorizați și certificatele de reciclare pot deveni relevante în cazul unei verificări.
În concluzie, regulile pentru importul de OMG trebuie tratate ca un proces unitar, nu ca o serie de formalități separate. Scopul importului, autorizațiile, notificările, documentele de trasabilitate și raportările trebuie verificate înainte și pe durata operațiunii. O eroare administrativă poate produce costuri și sancțiuni, iar în situații grave poate conduce la răspundere penală.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de agrointel.ro.







