România se menține, conform ultimelor analize publicate de Organizația Salvați Copiii, în zona critică a indicatorilor socio-economici privind bunăstarea copilului. Deși economia românească a înregistrat în ultimii ani perioade de creștere, beneficiile nu se reflectă în nivelul de trai al celor mai vulnerabile categorii: copiii.

Indicatori economici care plasează România pe ultimele locuri în UE

Datele de referință demonstrează un decalaj sever față de media Uniunii Europene:

Mortalitatea infantilă rămâne una dintre cele mai ridicate din UE – 5,6‰, față de o medie europeană de 3,3‰. Riscul de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) pentru copiii din România atinge 33,8%, cel mai mare procent din UE. Abandonul școlar timpuriu este de 16%, dublu față de obiectivul european sub 9% și cel mai ridicat nivel din Europa.

În mediul rural, vulnerabilitățile sunt amplificate de lipsa infrastructurii medicale și educaționale: 41,7% dintre copii trăiesc în sărăcie, iar mortalitatea infantilă urcă spre 7‰.

Decizii bugetare cu impact negativ: programe suspendate, investiții amânate

Deși 2025 a fost declarat „Anul Național al Copilului”, politicile bugetare adoptate de Guvern merg în sens contrar.

Programul Național „Masă Sănătoasă”, un instrument esențial pentru reducerea abandonului școlar, a fost blocată extinderea lui în ianuarie 2025 din rațiuni bugetare. Doar 534.000 de elevi au beneficiat de program în anul școlar 2024–2025. Ordonanța „trenuleț” de la finalul lui 2024 a generat înghețări de salarii în educație și blocarea angajărilor, limitând capacitatea sistemului de a răspunde nevoilor elevilor.

În termen economici, aceste decizii amplifică riscul de perpetuare a ciclului sărăciei, cresc costurile sociale pe termen lung și reduc competitivitatea generațiilor viitoare pe piața muncii.

Presiune suplimentară pe sistem: creșterea abuzurilor și deteriorarea sănătății mintale

Costul social al lipsei de investiții se vede și în alte statistici alarmante:

20.216 cazuri de abuz, neglijare și exploatare a minorilor raportate în 2024. Explozie a sesizărilor privind exploatarea copiilor în mediul online: 43.223 de cazuri în primele zece luni din 2025, față de 19.369 în tot anul precedent. 1 din 4 copii care ajung la psiholog prezintă tulburări emoționale severe, iar peste 60% dintre adolescenți au probleme majore de sănătate mintală.

Aceste evoluții indică o presiune în creștere asupra sistemelor publice de protecție și sănătate, cu efecte economice semnificative pe termen lung.

Tinerii își pierd încrederea în viitorul economic al țării

Un alt indicator îngrijorător: 55,1% dintre tinerii români declară că intenționează să emigreze. Motivele principale sunt:

oportunitățile educaționale superioare din alte state (26,3%), percepția asupra calității vieții din România (21,9%).

Această tendință accentuează riscul de pierdere a capitalului uman, unul dintre cele mai costisitoare fenomene pentru economia unei țări aflate deja în deficit de forță de muncă.

Concluzie: România se află într-un punct critic în ceea ce privește bunăstarea copiilor, iar indicatorii economici asociați arată că lipsa de investiții în educație, sănătate și protecție socială generează costuri uriașe pe termen lung. Experții cer intervenții urgente, coerente și finanțate corespunzător pentru a evita perpetuarea unui model economic nesustenabil, în care generațiile tinere părăsesc țara, iar vulnerabilitatea socială se adâncește.