România se află într-o perioadă tensionată din punct de vedere economic, marcată de un deficit bugetar record și de necesitatea unor reforme fiscale dure. Cu toate acestea, analiștii estimează că, pe termen mediu, economia ar putea înregistra o ușoară revenire.

După un 2024 marcat de stagnare, produsul intern brut este prognozat să crească cu aproximativ 1% în 2025. Investițiile publice, proiectele de infrastructură și fondurile europene sunt considerate principalii factori care ar putea susține această evoluție. Totuși, consumul rămâne slab, afectat de scăderea puterii de cumpărare și de creșterea taxelor.

Deficitul bugetar, estimat la peste 9% din PIB anul trecut, continuă să fie principala vulnerabilitate a economiei românești. Guvernul a anunțat măsuri ferme pentru consolidarea fiscală: majorarea unor taxe, limitarea cheltuielilor și amânarea unor creșteri de salarii și pensii. Aceste decizii sunt criticate de populație, dar văzute ca inevitabile de către autorități, care încearcă să evite sancțiuni la nivel european.

Un alt punct sensibil este sectorul energetic. România caută soluții pentru a asigura stabilitatea sistemului, apelând la prelungirea duratei de funcționare a centralelor pe cărbune, în condițiile în care proiectele alternative – solare, eoliene sau nucleare – înaintează mai lent decât era planificat.

În paralel, deficitul comercial rămâne ridicat, depășind 19 miliarde de euro în primele șapte luni ale anului, fapt ce accentuează presiunea pe moneda națională și pe balanța externă.

În concluzie, România se află la o răscruce: între nevoia stringentă de a stabiliza finanțele publice și dorința de a susține creșterea economică. Anul viitor va fi decisiv pentru a vedea dacă măsurile luate acum vor aduce echilibrul mult așteptat sau vor adânci tensiunile sociale și economice.