România rămâne în coada clasamentului european la nivelul veniturilor, în timp ce premierul Spaniei, Pedro Sánchez, propune o reformă curajoasă: instituirea unui salariu minim european unificat.

În prezent, salariul minim brut în România este de aproximativ 814 euro, unul dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, comparabil cu nivelurile din Bulgaria și Ungaria. Deși guvernele succesive au anunțat creșteri succesive, decalajul față de statele vestice rămâne uriaș.

Premierul Spaniei argumentează că Europa nu poate funcționa ca un proiect de coeziune socială atâta timp cât un muncitor din est câștigă de trei ori mai puțin decât unul din vest pentru aceeași muncă. În Spania, salariul minim a crescut cu peste 60% în ultimii ani, depășind pragul de 1.100 de euro lunar. Modelul iberic este prezentat drept un exemplu de echitate și sustenabilitate economică.

În România, diferențele structurale și productivitatea scăzută explică parțial nivelul mic al salariilor. Deși costul vieții este mai redus decât în Occident, nu mai compensează diferențele salariale, iar puterea de cumpărare rămâne limitată. Consecințele se resimt în economie: migrația forței de muncă, lipsa de personal calificat și stagnarea salariilor reale.

Inițiativa Spaniei a împărțit liderii europeni. Susținătorii cred că un salariu minim comun ar aduce mai multă echitate și ar limita exodul muncitorilor din est, în timp ce criticii avertizează că o astfel de măsură ar putea afecta economiile mai fragile, care s-ar confrunta cu pierderea competitivității.

România se află, astfel, în fața unei dileme majore: cum poate crește veniturile fără a sufoca economia. Dezbaterea lansată de Madrid ar putea marca începutul unei noi etape în construcția europeană — una în care demnitatea muncii și echilibrul social devin la fel de importante ca performanța economică.