România a intrat în a doua jumătate a anului 2026 cu o îmbunătățire vizibilă a execuției bugetare. După primele șapte luni, deficitul bugetului general consolidat a ajuns la 48,08 miliarde de lei, adică 2,34% din PIB, comparativ cu 76,44 miliarde de lei și 3,99% din PIB în perioada similară din 2025. În termeni nominali, gaura bugetară s-a redus cu aproximativ 28,36 miliarde de lei, respectiv 37%. 

În spatele acestei îmbunătățiri se află însă o ajustare care începe să se simtă în economie. Veniturile bugetare au crescut cu 11,2%, în timp ce cheltuielile totale au avansat cu numai 2,9%. Ministerul Finanțelor susține că investițiile nu au fost sacrificate: investițiile finanțate din fonduri europene și PNRR au înregistrat un avans de peste 60%, iar rambursările de TVA către companii au depășit 20,4 miliarde de lei. 

Problema este că reducerea deficitului vine într-o perioadă în care economia are puțin spațiu de manevră. Ministerul Finanțelor recunoaște că temperarea consumului este unul dintre efectele anticipate ale ajustării fiscale, după anii în care cererea internă a crescut mai repede decât producția. Cu alte cuvinte, România încearcă simultan să reducă dezechilibrul bugetar și să evite o frânare prea puternică a economiei. 

Miza ultimelor luni din 2026 devine astfel absorbția banilor europeni. Dacă investițiile finanțate prin PNRR și fondurile europene reușesc să compenseze slăbirea consumului și presiunea consolidării fiscale, România poate traversa ajustarea cu efecte mai reduse asupra economiei reale. Dacă investițiile încetinesc, reducerea deficitului riscă să coincidă cu o perioadă mult mai dificilă pentru companii și populație.