Majorarea salariului minim în 2025 devine una dintre cele mai sensibile decizii economice ale momentului, în contextul unui deficit bugetar ridicat, al creșterilor repetate de taxe și al unei inflații care erodează deja puterea de cumpărare. Deși Guvernul prezintă măsura ca pe un sprijin social, economiștii și patronatele atrag atenția că impactul real este mult mai complex.

Datele arată că, odată cu fiecare 100 de lei în plus la salariul minim, costul total pentru angajator crește cu aproximativ 170–180 lei, după includerea contribuțiilor sociale. Într-o firmă mică, de 10 angajați, o creștere netă de 300 lei per salariat înseamnă un cost suplimentar lunar de peste 5.000–6.000 lei pentru angajator — peste 70.000 lei pe an. În industriile cu marjă mică de profit, precum retail, horeca sau servicii, această diferență poate fi decisivă.

„Când costurile salariale cresc mai repede decât productivitatea, ajustarea se face fie prin scumpiri, fie prin restructurări”, explică un analist economic. În practică, multe firme vor transfera costurile în prețuri, amplificând inflația, iar altele vor reduce schema de personal sau vor trece la colaborări PFA, pentru a evita taxarea ridicată.

Patronatele avertizează că bugetul statului va fi principalul câștigător al măsurii, prin încasări mai mari din taxe, în timp ce efectele pentru angajați pot fi neutralizate de creșterea prețurilor.

Economiștii cer măsuri complementare: reducerea taxării muncii, stimulente pentru microîntreprinderi și corelarea salariului minim cu productivitatea, nu doar cu presiunea socială.