Aproximativ 500.000 de români care au primit noile Cărți de Identitate Electronice (CEI) se confruntă cu o problemă gravă: instituțiile statului nu pot citi documentele. Lipsa echipamentelor compatibile face ca, paradoxal, persoanele cu buletin electronic să nu mai „existe” în sistemele bancare, fiscale sau administrative.
„Am încercat să plătesc facturile firmei și impozitele, dar banca nu mi-a acceptat buletinul electronic. Mi-au spus că nu au cititor. Practic, nu pot face nimic”, povestește Irina M., administrator de firmă din București.
Potrivit Ministerului Afacerilor Interne (MAI), până acum au fost emise între 450.000 și 500.000 de CEI, iar până la finalul anului 2025 numărul lor ar urma să depășească 3,3 milioane.
Problema este că majoritatea instituțiilor — de la primării și spitale până la bănci și notariate — nu dețin cititoarele speciale (smartcard/NFC) necesare pentru recunoașterea cipului din noile acte.
Un cititor costă între 100 și 1.500 de lei, în funcție de model, iar necesarul total este estimat la peste 40.000 de dispozitive.
Instituțiile care ar trebui să fie primele dotate — primăriile, ANAF, CNAS, CNPP, notariatele, spitalele — nu au încă infrastructura tehnică necesară.
Chiar și unele bănci mari nu pot identifica titularii CEI, blocându-le accesul la propriile conturi.
MAI și STS au pus la dispoziție aplicațiile RO CEI Reader și IDPlugManager, compatibile cu cititoare Thales, Gemalto, ACR sau smartphone-uri cu NFC. În teorie, aceste soluții permit autentificarea și semnătura digitală. În practică, instituțiile publice nu le-au implementat.
Deși CEI ar trebui să fie „pașaportul digital” al românului modern, lipsa infrastructurii face ca documentul să fie inutil în multe situații.
„Impozitul pe inovație e mare, dar investiția în infrastructură lipsește”, spun specialiștii IT implicați în proiect.
Pe hârtie, România e pregătită pentru identitatea electronică. În realitate, jumătate de milion de cetățeni au fost „șterși” temporar din sistem.