STUDIU. Bâldan: Cum leagă nivelul de educație veniturile, ocuparea și randamentul economic
STUDIU. Bâldan: Educația susține productivitatea, veniturile și competitivitatea României

În analiza economică a României, educația apare în studiul lui Cristina Bâldan, Alina Hagiu și Marinela Bărbulescu ca o variabilă legată simultan de capitalul uman, productivitate, inovare și competitivitate. Cercetarea urmărește mecanismele prin care formarea competențelor se reflectă în ocupare și venituri.

Titlul original al lucrării este The Role of Education on Economic Growth and Competitiveness in Romania. Studiul a fost publicat în 2024 în revista Lucrări Științifice Management Agricol. Autorii nu propun o estimare econometrică proprie, ci reunesc literatură de specialitate și date produse de instituții precum OECD pentru a formula o interpretare de ansamblu.

Ce măsoară studiul

Importanța economică a educației este evaluată prin mai multe categorii de indicatori. Prima este reprezentată de ponderea cheltuielilor publice pentru educație în bugetul public. Autorii observă că, în România, cheltuielile pentru educație au avut evoluții fluctuante între 2008 și 2021, iar ponderea este prezentată ca fiind redusă în raport cu nevoile sistemului și cu procentele altor țări.

A doua categorie privește nivelul de educație al populației. Distribuția teritorială citată în studiu indică o concentrare mai mare a persoanelor cu studii superioare în București și Ilfov, urmate de Cluj, Timiș, Brașov, Constanța și Sibiu. Vaslui, Călărași, Bistrița-Năsăud, Giurgiu, Teleorman și Ialomița sunt menționate printre județele cu ponderi mai reduse.

A treia dimensiune este legătura cu piața muncii. În datele OECD prezentate, persoanele cu studii de licență, masterat și doctorat au cele mai ridicate rate de ocupare în grupele de vârstă analizate. Această observație este un rezultat descriptiv al datelor utilizate, nu o estimare a efectului net al diplomei asupra ocupării.

Venitul diferă în funcție de educație și statut ocupațional

Studiul citează date potrivit cărora, în România, venitul adulților cu studii superioare este mult mai ridicat decât al persoanelor cu studii inferioare. Pentru ambele niveluri de educație comparate, venitul anual în numerar al angajaților este prezentat ca fiind cu circa 62% peste cel al lucrătorilor independenți din activități neagricole și cu circa 73% peste cel al fermierilor.

Aceste procente trebuie interpretate împreună cu precizările metodologice preluate din sursele OECD: există diferențe între țări în privința includerii veniturilor zero sau negative, iar unele date au ani de referință diferiți. Studiul semnalează și faptul că veniturile sunt nete de impozitul pe venit în comparațiile indicate.

Calculul randamentului educației

O secțiune importantă este dedicată efectului finalizării unor niveluri de educație asupra veniturilor și cheltuielilor statului. Potrivit cifrelor prezentate din analiza Deloitte Romania, încheierea învățământului secundar, ISCED 2-3, este asociată cu îmbunătățiri de aproximativ 22% pentru fermieri, 51% pentru șomeri și peste 86% pentru lucrătorii independenți din activități neagricole. Pentru angajați, creșterea veniturilor statului este indicată la aproximativ 93%.

Finalizarea studiilor superioare, ISCED 5-7, este asociată cu un venit al angajaților cu circa 86% mai mare față de persoanele cu studii secundare. În logica lucrării, aceste valori indică un randament economic al educației, atât prin venituri mai mari, cât și prin reducerea unor cheltuieli publice. Ele nu reprezintă însă o prognoză și nu izolează influența educației de alți factori, precum domeniul de activitate, experiența sau statutul ocupațional.

Două riscuri opuse

Autorii discută și efectele nivelurilor insuficiente sau excesive de educație. Subeducația poate limita accesul la locuri de muncă bine plătite, poate alimenta inegalitățile și poate reduce productivitatea și competitivitatea. Supraeducația poate produce o nealiniere între calificări și cererea de muncă, deprecierea diplomelor, ocuparea unor posturi sub nivelul pregătirii și datorii mai mari pentru studenți.

Concluzia este că educația funcționează ca infrastructură economică a competențelor. Limita principală de avut în vedere este natura cercetării: o analiză calitativă a literaturii și a statisticilor disponibile. Studiul evidențiază asocieri și mecanisme plauzibile, dar nu oferă o identificare cauzală proprie și nici o evaluare separată a efectului fiecărei intervenții publice.

Sursa: THE ROLE OF EDUCATION ON ECONOMIC GROWTH AND COMPETITIVENESS IN ROMANIA

Alte articole

Economistii.ro este un proiect media non-profit dedicat promovării unei noi economii axate pe echitate, pe respectul față de ființa umană, față de resursele materiale și imateriale ale României.
@2025 economistii.ro - Toate drepturile rezervate