STUDIU. Dobrin: Două modele economice estimează un recul de cel mult 3,77% al productivității agricole
STUDIU. Dobrin: Reducerea pesticidelor și fertilizatorilor ar afecta limitat productivitatea agricolă din UE

Impactul economic al strategiei Farm to Fork depinde de punctul de plecare al fiecărei țări. Aceasta este premisa analizei realizate de Dobrin și colaboratorii săi, care nu tratează Uniunea Europeană ca pe un spațiu agricol omogen. Modelele studiului estimează o reducere limitată a productivității în țările care ar trebui să-și diminueze consumul de pesticide și fertilizatori, în timp ce statele aflate deja sub nivelurile de referință nu ar avea un efect negativ direct în scenariul selectiv.

Articolul The Impact of Pesticide and Fertiliser Use on Agricultural Productivity in the Context of the “Farm To Fork” Strategy in Romania and the European Union, semnat de Cosmin Octavian Dobrin, Oana Croitoru, Ruxandra Dinulescu și Irinel Marin, a apărut în Amfiteatru Economic în 2022. Obiectul analizei îl reprezintă țintele Farm to Fork privind reducerea cu 50% a pesticidelor și cu 20% a fertilizatorilor, până în 2030, și posibila lor legătură cu productivitatea agricolă.

De la date istorice la scenarii

Metodologia pornește de la observația că strategia era nouă, dar mai multe state reduseseră deja consumul unuia sau al ambelor tipuri de inputuri. Autorii au folosit informații publice de la FAOSTAT și Eurostat pentru anii 1991–2019. Setul de analiză a inclus 27 de state: toate țările UE din perioada relevantă, plus Regatul Unit, dar fără Malta. Pentru anul 2020, informațiile nu erau complete în ambele surse și, prin urmare, acesta nu a fost inclus.

O etapă importantă a fost separarea celor 12 state care avuseseră cel puțin trei ani de reducere simultană a pesticidelor și fertilizatorilor. Raționamentul este economic și metodologic: o relație între productivitate și reducerea ambelor substanțe poate fi observată mai coerent atunci când direcția schimbării este aceeași. Statele în care un input creștea, iar celălalt scădea nu ofereau, în opinia autorilor, o bază suficientă pentru o funcție de corelație relevantă.

Productivitatea a fost analizată prin producția pe hectar pentru cereale, fructe, culturi de rădăcinoase și tuberculi, precum și legume. Datele au fost procesate cu Excel, Excel Solver și Excel QM. Înaintea modelării, autorii au verificat distribuția, dispersia, abaterea standard și coeficientul de variație, observând o dispunere simetrică în jurul mediei și o distribuție omogenă în intervalul de dispersie.

Diferența dintre cele două modele

În 2019, media pentru cele 27 de state era de 3,13 kilograme de pesticide pe hectar și 134,59 kilograme de fertilizatori pe hectar. Aplicarea reducerilor strategiei conducea la valori de referință de 1,56, respectiv 107,67 kilograme pe hectar. Primul model reduce proporțional consumul în toate statele, indiferent de nivelul inițial. Este un exercițiu de simulare uniformă, dar autorii îl consideră mai puțin plauzibil din cauza diferențelor mari dintre țări.

Al doilea model aplică reducerea doar statelor care depășesc valorile-țintă. În acest scenariu, diferențele de consum inițial devin decisive. Țările aflate deja sub nivelurile de referință nu sunt obligate, în simulare, să reducă suplimentar inputurile și nu înregistrează o scădere directă a productivității.

Rezultatele pentru fertilizatori indică o diminuare a productivității de 3,14% în modelul 1, pentru toate țările, și de 3,77% în modelul 2 pentru statele care depășesc pragul. În cazul pesticidelor, scăderea este de 3,07% în modelul uniform și de 3,25% în modelul selectiv pentru țările cu un consum superior nivelului-țintă. În modelul 2, statele aflate sub prag nu au un impact negativ direct.

Poziția României în simulare

România avea în 2019 un consum de 0,57 kilograme de pesticide și 79,93 kilograme de fertilizatori pe hectar. Ambele niveluri erau sub țintele de 1,56 și 107,67 kilograme pe hectar. Ca urmare, modelul selectiv nu estimează o pierdere de productivitate pentru România. Modelul uniform produce însă o scădere de 3,07% asociată pesticidelor și de 3,14% asociată fertilizatorilor.

Autorii resping ideea că orice diminuare a inputurilor ar avea același rezultat în toate economiile agricole. Ipoteza H2, potrivit căreia efectul apare în special în țările cu un consum superior țintei, este confirmată în cadrul cercetării. Este confirmată și ipoteza H1, însă cu precizarea că efectul estimat este limitat.

Limitele interpretării

Calculul nu este o măsurare ex post a politicii, ci o estimare a unui impact viitor. În lipsa aplicării complete a strategiei, autorii nu dispun de date reale privind productivitatea după reducerea simultană a pesticidelor și fertilizatorilor. În plus, una dintre valorile folosite în modelarea curentă, o diminuare de 12% a productivității la nivelul UE, provine dintr-un studiu anterior și este utilizată ca intrare pentru calculul coeficientului de toleranță.

Cercetarea indică astfel un mecanism diferențiat: politica ar putea avea costuri de productivitate în statele cu utilizare ridicată, dar nu în mod necesar în România. Autorii arată că analiza viitoare ar trebui să urmărească perioade mai lungi, prețurile fermierilor și transmiterea lor către consumatori. Aceste aspecte nu sunt estimate în studiul de față.

Sursa: The Impact of Pesticide and Fertiliser Use on Agricultural Productivity in the Context of the “Farm To Fork” Strategy in Romania and the European Union

Alte articole

Economistii.ro este un proiect media non-profit dedicat promovării unei noi economii axate pe echitate, pe respectul față de ființa umană, față de resursele materiale și imateriale ale României.
@2025 economistii.ro - Toate drepturile rezervate