

România a stabilit trei perimetre din Marea Neagră pentru posibile proiecte eoliene offshore, cu un potențial cumulat estimat la aproximativ 3.100 MW. Cifra indică o capacitate teoretică, nu energie disponibilă în sistem. Înaintea construcției sunt necesare atribuirea concesiunilor, măsurători de vânt, studii asupra fundului mării, evaluări de mediu și soluții de racordare. Potrivit ministrului Energiei, calendarul proiectelor va depinde atât de regulile concesionării, cât și de posibilitatea transportării energiei la țărm.
Lista zonelor care pot fi concesionate a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 664/2026, iar procedurile, redevențele și taxele sunt prevăzute în HG nr. 688/2026, potrivit informațiilor publicate de Digi24.
Cel mai mare perimetru are o suprafață de aproximativ 631 de kilometri pătrați și un potențial estimat la 1.900 MW. Celelalte două zone acoperă circa 149 și 168 de kilometri pătrați, cu câte 600 MW estimate pentru fiecare. Toate sunt considerate potrivite pentru instalații cu fundații fixe.
Această etapă nu echivalează însă cu aprobarea unor parcuri eoliene. După concesionare, dezvoltatorii trebuie să verifice condițiile reale din teren. Măsurătorile de vânt sunt necesare pentru estimarea producției, în timp ce studiile marine urmăresc caracteristicile fundului mării și condițiile care pot influența proiectarea.
Evaluarea impactului asupra mediului va analiza efectele asupra ecosistemelor marine și asupra altor activități din zonă, înaintea autorizării. Ulterior, investitorii trebuie să stabilească soluția tehnică pentru evacuarea energiei și racordarea la sistemul național. Abia după clarificarea acestor elemente poate fi luată decizia finală de investiție.
Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a subliniat pentru Agerpres că investitorii trebuie să cunoască din timp atât condițiile concesiunii, cât și posibilitatea de a transporta electricitatea la țărm. În lipsa unei soluții de racordare, o capacitate instalată pe hârtie nu se transformă automat în energie livrată consumatorilor.
Integrarea proiectelor din Marea Neagră va avea loc într-un sistem care trebuie să preia simultan noi capacități regenerabile. Planul Transelectrica pentru 2026-2035 prevede investiții de peste 12 miliarde de lei, prin 117 lucrări, dintre care 25 de obiective noi.
Programul include modernizarea liniilor și stațiilor, extinderea rețelei de 400 kV, creșterea capacității de transport și interconexiune, precum și digitalizarea infrastructurii. Aceste lucrări nu sunt dedicate exclusiv eolianului offshore, dar pot crea condițiile tehnice pentru integrarea unor volume mai mari de energie regenerabilă.
Pentru moment, estimarea de 3.100 MW trebuie privită ca un reper pentru etapa de planificare. Capacitatea efectivă și momentul primei producții vor depinde de rezultatele studiilor, de autorizare, de interesul investitorilor și de sincronizarea proiectelor cu dezvoltarea rețelei.
Pentru România, cele trei perimetre reprezintă un punct de pornire pentru eolianul offshore, nu o capacitate care poate fi adăugată imediat în bilanțul energetic. Valoarea estimată de 3.100 MW va deveni relevantă numai dacă studiile confirmă resursa, evaluarea de mediu permite dezvoltarea, investitorii iau decizii ferme, iar rețeaua poate prelua și transporta energia produsă.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.







