Intrarea în anul 2026 nu este marcată de o schimbare de sentiment economic, ci mai degrabă de o recalibrare a așteptărilor. După un 2025 caracterizat de reziliență și adaptare la șocuri succesive, populația proiectează 2026 ca un an al stabilității fragile, nu al creșterii accelerate. Sociologii de la IRES vorbesc despre o speranță prudentă, puternic condiționată de controlul riscurilor macroeconomice și sociale.

Principalele proiecții și așteptări economice pentru 2026:

1. Prioritizarea stabilității individuale

Românii intră în 2026 cu așteptări moderate, orientate mai degrabă spre menținerea echilibrelor financiare personale decât spre acumulare sau avans economic.

2. Economia – principal factor generator de incertitudine

Inflația, costul vieții și erodarea puterii de cumpărare continuă să fie percepute drept cele mai importante surse de risc economic la nivelul gospodăriilor.

3. Sănătatea și securitatea financiară – piloni ai bunăstării

Protejarea sănătății și asigurarea unui minim de stabilitate financiară sunt considerate condiții esențiale pentru traversarea anului 2026.

4. Cerere crescută pentru reducerea tensiunilor sociale și politice

Aproape 20% dintre respondenți indică nevoia de diminuare a conflictelor interne, văzute ca factori cu impact negativ asupra climatului economic și investițional.

5. Perspective macroeconomice negative la nivel național

În pofida unui optimism moderat la nivel personal, aproape jumătate dintre români anticipează o deteriorare a situației economice generale a României.

6. Controlul prețurilor și al costului vieții – principala așteptare de la stat

Reducerea presiunii inflaționiste și intervențiile care să limiteze creșterea prețurilor sunt considerate priorități urgente pentru politicile publice.

7. Combaterea corupției – condiție pentru eficiența economică

Integritatea instituțională rămâne o cerință constantă, fiind percepută drept esențială pentru utilizarea eficientă a resurselor publice și pentru credibilitatea statului.

8. Investiții strategice în servicii publice esențiale

După stabilitatea economică, populația solicită prioritizarea cheltuielilor în sănătate, educație, siguranță publică și apărare, domenii considerate critice pentru securitatea națională și socială.

9. Deficitul bugetar – o vulnerabilitate majoră

Deși există așteptări ca Guvernul să gestioneze dezechilibrele fiscale, nivelul de încredere în capacitatea executivului de a controla deficitul bugetar este foarte scăzut.

10. Războiul din Ucraina – risc geopolitic cu impact economic pe termen lung

Majoritatea românilor nu anticipează o rezolvare rapidă a conflictului, perceput ca o amenințare persistentă pentru stabilitatea regională și pentru perspectivele economice europene.