Efectele politicilor promovate de guvernul condus de Ilie Bolojan încep să se vadă clar în cifrele oficiale. Datele Institutului Național de Statistică arată că numărul șomerilor se apropie de 500.000 de persoane, ajungând în octombrie 2025 la 487.300, cu 24.000 mai mulți față de aceeași perioadă a anului trecut pasted.

Creșterea șomajului vine pe fondul unui val de restructurări anunțate în ultimele luni, în special în IT și industria auto, două dintre cele mai importante motoare economice ale României. Companii mari precum Amazon, Oracle, Bitdefender, Microsoft, Continental, Leoni sau Aumovio au recurs la concedieri sau reorganizări masive, invocând scăderea comenzilor, creșterea costurilor și automatizarea accelerată pasted.

În IT, eliminarea facilităților fiscale și impozitarea suplimentară au lovit direct veniturile angajaților, iar restructurările au urmat rapid. În industria auto, situația este și mai gravă: salariile sunt printre cele mai mici din Uniunea Europeană, iar disponibilizările continuă, inclusiv prin plecări „voluntare” compensate pasted.

Pentru 2026, perspectivele sunt și mai sumbre. Guvernul discută concedierea a 13.000 de angajați din administrația locală, în numele reducerii cheltuielilor bugetare. Mesajul oficial este că acești oameni își vor găsi rapid locuri de muncă în mediul privat, deși realitatea arată deja o piață a muncii tensionată și instabilă pasted.

Paradoxal, România se confruntă simultan cu un deficit de forță de muncă de peste 500.000 de persoane și cu un număr tot mai mare de șomeri. Statul a compensat incoerența politicilor interne prin import masiv de muncitori străini, în timp ce românii rămân fără locuri de muncă sau sunt împinși spre salarii tot mai mici pasted.

În timp ce guvernarea vorbește despre reformă și eficiență, realitatea din teren arată o economie care își pierde angajații, fără un plan coerent de protecție sau reconversie. Iar costul social al acestor decizii este plătit, ca de obicei, de cei de jos.