Presiunea asupra economiei românești rămâne ridicată, în ciuda reducerii deficitului bugetar din prima parte a anului. România continuă să se afle la numai o treaptă deasupra categoriei „junk”, iar perspectiva asociată ratingului suveran rămâne negativă, ceea ce menține deschis riscul unei retrogradări în cazul în care procesul de consolidare fiscală deraiază.
Fitch a confirmat la începutul lunii august ratingul României la BBB-, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă. Agenția estimează pentru 2026 chiar o contracție economică de aproximativ 0,6%, într-un an în care populația și companiile resimt deja efectele inflației, costurilor ridicate de finanțare și măsurilor fiscale.
Există însă și o evoluție pozitivă: deficitul bugetar a coborât în prima jumătate a anului 2026 la aproximativ 2% din PIB, o corecție mai puternică decât era anticipată. Problema este că reducerea deficitului trebuie continuată într-un moment în care economia încetinește, iar orice majorare suplimentară de taxe sau reducere bruscă a cheltuielilor poate pune și mai multă presiune pe consum și investiții.
Comisia Europeană estimează că deficitul public al României ar putea ajunge la aproximativ 6,2% din PIB în 2026, după 7,9% în 2025. În același timp, datoria publică este proiectată să continue să crească și ar putea ajunge la aproximativ 63,3% din PIB până în 2027. Prognoza Comisiei pentru creșterea economică din 2026 este de numai 0,1%, ceea ce înseamnă practic stagnare.
Situația pune Guvernul într-o ecuație dificilă: trebuie să reducă deficitul pentru a păstra încrederea investitorilor și accesul la finanțare, dar în același timp trebuie să evite sufocarea unei economii care aproape nu mai crește. O retrogradare a ratingului suveran ar putea însemna costuri mai mari pentru împrumuturile statului și ar putea influența indirect dobânzile și condițiile de finanțare din întreaga economie.
Pentru populație, cifrele din rapoartele internaționale nu sunt doar statistici. O economie care stagnează sau intră în recesiune înseamnă presiune pe salarii, investiții mai prudente ale companiilor și un risc mai mare pentru locurile de muncă. România a început corecția deficitului, dar testul adevărat abia acum începe: poate statul să-și reducă dezechilibrele fără să împingă economia și mai mult în jos?
