Prețul petrolului a revenit puternic pe creștere, iar economia mondială se confruntă din nou cu amenințarea unui șoc energetic. Marți, 18 august, petrolul Brent a urcat în jurul nivelului de 91 de dolari pe baril, în timp ce petrolul american WTI a depășit 85 de dolari, pe fondul reaprinderii temerilor privind aprovizionarea globală.
Principalul motiv este deteriorarea situației din Orientul Mijlociu și scăderea perspectivelor pentru un acord între Statele Unite și Iran. Problemele din Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului, au revenit în centrul atenției piețelor. Traficul petrolier prin zonă s-a redus puternic, iar investitorii se tem că o escaladare a conflictului ar putea limita și mai mult oferta globală.
Problema nu se oprește însă la prețul barilului. Piața produselor rafinate, în special cea a motorinei, se confruntă cu propriile dificultăți. Capacitatea de rafinare din Orientul Mijlociu este încă sub nivelurile de dinaintea conflictului, iar exporturile globale de motorină au fost în iulie cu aproximativ 1,3 milioane de barili pe zi mai mici decât în urmă cu un an, Europa fiind printre regiunile cele mai expuse.
Pentru România, efectele unui petrol scump se pot transmite în aproape întreaga economie. Carburanții mai scumpi înseamnă costuri mai mari pentru transportatori, agricultură, construcții și industrie. Ulterior, aceste costuri ajung în prețurile produselor de la raft, pentru că aproape orice marfă trebuie transportată. Presiunea poate ajunge astfel din benzinării direct în inflație.
Situația este cu atât mai sensibilă cu cât România pornește deja de la un nivel ridicat al prețurilor. Dacă petrolul rămâne pentru o perioadă îndelungată în zona de peste 90 de dolari, companiile vor avea de ales între reducerea marjelor de profit și transferarea costurilor suplimentare către consumatori.
Piețele internaționale au mai demonstrat însă în ultimele luni cât de repede se poate schimba direcția petrolului. La începutul lui august, simpla perspectivă a progreselor diplomatice coborâse Brentul sub 80 de dolari. Două săptămâni mai târziu, barilul se află din nou peste 91 de dolari.
Pentru români, miza este simplă: dacă tensiunile din Orientul Mijlociu continuă și petrolul rămâne scump, următoarea factură ar putea apărea nu doar la pompă, ci și în prețurile alimentelor, transportului și serviciilor.
