Pandemia de COVID-19 a produs unul dintre cele mai puternice șocuri economice din ultimele decenii, însă efectele nu au fost egale de la o țară la alta. Un studiu publicat în revista științifică Scientific African, editată de Elsevier, ajunge la o concluzie remarcabilă pentru România: dintre cele 18 economii analizate, România a înregistrat cea mai mare reducere estimată a activității economice provocată de pandemie — aproximativ 16% față de scenariul în care șocul COVID-19 nu ar fi existat.
Cercetarea, intitulată „Economic activities’ response to the COVID-19 pandemic in developing countries”, este semnată de Paul Owusu Takyi, John Bosco Dramani, Nana Kwame Akosah și Godfred Aawaar și a fost publicată în 2023.
România, cea mai puternică abatere dintre economiile analizate
Autorii au studiat 18 economii folosind serii lunare pentru perioada ianuarie 2010 – decembrie 2020. Pentru România și majoritatea celorlalte țări, indicatorul utilizat pentru măsurarea activității economice a fost indicele producției industriale, datele provenind din baza de statistici financiare a Fondului Monetar Internațional.
Metoda este importantă deoarece cercetătorii nu compară pur și simplu anul 2020 cu 2019.
Ei construiesc, printr-un model structural bayesian de serii temporale, un scenariu contrafactual: cum ar fi evoluat activitatea economică dacă pandemia nu ar fi avut loc?
În cazul României, pentru perioada analizată după declanșarea pandemiei, valoarea medie observată a indicatorului activității economice a fost de 147, în timp ce modelul estima o valoare de aproximativ 175 în absența COVID-19.
Diferența absolută este de 28 de puncte, iar efectul relativ estimat este de aproximativ -16%. Intervalul statistic raportat de cercetători este cuprins între aproximativ -22% și -9,6%.
România a fost lovită mai puternic decât Bulgaria, Brazilia sau Rusia
Comparația internațională este poate cea mai interesantă parte a cercetării.
Dintre țările pentru care autorii identifică un efect negativ semnificativ statistic, România înregistrează cea mai mare contracție estimată:
România: -16%; Bulgaria: -7,1%; Costa Rica: -6,8%; Ecuador: -6,2%; Brazilia: -6,1%; Rusia: -4,4%.
Diferența este considerabilă. Impactul estimat pentru România este de peste două ori mai mare decât cel identificat pentru Bulgaria și de aproape patru ori mai mare decât în cazul Rusiei.
Acest rezultat nu trebuie însă interpretat ca o estimare potrivit căreia PIB-ul României ar fi fost cu 16% mai mare fără pandemie. Studiul măsoară activitatea sectorului real prin indicele producției industriale, nu pierderea cumulată de PIB a României până în prezent.
Distincția este esențială.
Industria a transmis rapid șocul
Rezultatele sunt relevante pentru structura economiei românești.
O economie în care industria și producția au o pondere importantă este vulnerabilă atunci când lanțurile de aprovizionare sunt întrerupte simultan, mobilitatea oamenilor este limitată, comenzile externe scad și fabricile sunt obligate să reducă temporar activitatea.
Pandemia a combinat practic două tipuri de șoc.
Pe partea ofertei au existat fabrici închise sau cu activitate redusă, probleme logistice și dificultăți în aprovizionarea cu componente.
Pe partea cererii, consumatorii și companiile și-au redus sau amânat o parte dintre cheltuieli și investiții.
Pentru o economie integrată în lanțurile industriale europene, cum este România, un asemenea șoc nu rămâne în interiorul granițelor naționale. Problemele apărute într-o fabrică din Germania, Italia sau Franța se pot transmite rapid furnizorilor români.
Dar șocul nu a devenit permanent
Există însă și o concluzie pozitivă.
Analiza distribuțiilor bayesiene îi conduce pe autori la concluzia că efectele negative semnificative au fost, în general, de scurtă durată. Sectorul real al economiilor afectate a început să recupereze după șocul inițial.
Cu alte cuvinte, pandemia a produs o cădere abruptă, dar nu a mutat automat economia pe o traiectorie permanent descendentă.
Autorii consideră că recuperarea poate fi asociată parțial și măsurilor adoptate de guverne, băncile centrale și instituțiile internaționale pentru susținerea economiei.
În România, Banca Națională a redus, de exemplu, rata de politică monetară în cursul anului 2020, măsurile monetare fiind parte a răspunsului economic la criză.
Lecția economică: reziliența contează la fel de mult ca dezvoltarea
Pandemia a arătat că performanța unei economii nu poate fi măsurată numai prin viteza cu care aceasta crește în perioade normale.
Contează și capacitatea ei de a rezista șocurilor.
O economie dependentă de un număr limitat de piețe externe, de anumite lanțuri de aprovizionare sau de importul unor componente strategice poate înregistra performanțe excelente în perioadele de stabilitate, dar poate deveni vulnerabilă atunci când circuitul economic internațional este întrerupt.
Pentru România, aceasta este probabil una dintre lecțiile importante ale perioadei COVID.
Politica industrială nu ar trebui să urmărească numai creșterea volumului producției, ci și diversificarea furnizorilor, dezvoltarea capacităților interne, investițiile în tehnologie și creșterea valorii adăugate realizate în România.
Ce înseamnă, de fapt, acel 16%
Cifra trebuie citită cu atenție.
Studiul nu afirmă că România este astăzi cu 16% mai săracă din cauza pandemiei și nici că efectul respectiv continuă în prezent.
Autorii analizează impactul pe termen scurt din 2020, comparând activitatea economică observată după apariția pandemiei cu traiectoria contrafactuală estimată de model pe baza datelor anterioare. Datele pentru România consideră martie 2020 începutul perioadei afectate de pandemie.
Tocmai această precizare face rezultatul mai relevant, nu mai puțin important.
În momentul producerii șocului, România a prezentat cea mai mare abatere negativă dintre economiile pentru care studiul identifică un efect semnificativ.
Următoarea criză poate fi diferită
COVID-19 a fost o criză sanitară. Următorul șoc major poate veni din energie, geopolitică, comerț internațional, tehnologie sau dintr-o nouă perturbare a lanțurilor de aprovizionare.
De aceea, întrebarea economică importantă nu este numai cât de repede a recuperat România după pandemie.
Întrebarea este ce am schimbat în structura economiei astfel încât următorul șoc să ne găsească mai puțin vulnerabili.
Studiul lui Takyi, Dramani, Akosah și Aawaar arată că România a suferit în 2020 un șoc neobișnuit de puternic asupra sectorului real comparativ cu celelalte economii analizate. În același timp, recuperarea relativ rapidă arată capacitatea economiei de a reveni după o perturbare severă.
Pentru politica economică, cele două constatări trebuie privite împreună: România a demonstrat capacitate de recuperare, dar și o vulnerabilitate inițială foarte mare.
Studiul „Economic activities’ response to the COVID-19 pandemic in developing countries” a fost publicat în Scientific African, volumul 20, iulie 2023, articolul e01642, revistă publicată de Elsevier.
