Comisia Europeană a inclus România într-o procedură lansată împotriva a 18 state membre pentru notificarea incompletă a măsurilor naționale privind combaterea spălării banilor și finanțarea terorismului. Avertismentul european se află în etapa scrisorii de punere în întârziere. Nu este încă o sancțiune.
Bucureștiul are două luni pentru a explica situația și pentru a completa măsurile raportate Comisiei. Totuși, informațiile publice nu precizează exact deficiențele identificate în legislația românească.
Potrivit informațiilor relatate de Adevărul, executivul comunitar a trimis vineri, 25 septembrie, scrisori de punere în întârziere către 18 țări. Printre acestea se numără România, Germania, Franța, Spania, Austria, Polonia, Portugalia și Finlanda.
Acesta este primul pas al procedurii de infringement. Comisia solicită autorităților naționale să explice cum au transpus prevederile europene și să remedieze eventualele lipsuri în termen de două luni.
Datele disponibile nu arată ce articole sau mecanisme din legislația românească sunt considerate incomplete. De asemenea, nu rezultă că România ar fi primit deja o sancțiune financiară ori că procedura ar fi ajuns la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Răspunsul transmis de București va fi analizat de Comisia Europeană. Dacă explicațiile și măsurile anunțate nu sunt considerate suficiente, procedura poate trece la emiterea unui aviz motivat.
Prin avizul motivat, Comisia își formulează oficial poziția privind încălcarea obligațiilor europene și stabilește, de regulă, un nou termen pentru conformare. Numai după parcurgerea etapelor administrative poate apărea posibilitatea sesizării instanței europene.
Prin urmare, termenul de două luni este important, dar nu reprezintă data unei sancțiuni automate. El oferă autorităților ocazia de a demonstra că măsurile naționale respectă cerințele directivei sau că deficiențele pot fi corectate.
Procedura vizează prevederi asociate Directivei UE 2024/1640, parte a cadrului european pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului. Printre domeniile reglementate se află registrele cu informații despre beneficiarii reali ai companiilor.
Beneficiarul real este persoana care deține sau controlează în fapt o societate, chiar dacă structura juridică include mai multe entități. Registrele trebuie să conțină informații corecte și actualizate, pentru ca autoritățile să poată urmări mai eficient circuitele financiare și operațiunile suspecte.
Conform regulilor europene prezentate în materialul citat de Adevărul, accesul poate fi acordat autorităților competente și de reglementare, entităților obligate să raporteze tranzacții sau activități suspecte, precum și persoanelor care demonstrează un interes legitim. Condițiile concrete sunt stabilite de cadrul european și de legislația națională aplicabilă.
În plus, Comisia urmărește o cooperare mai bună între instituțiile implicate, inclusiv prin schimbul de informații. Obiectivul este reducerea diferențelor dintre sistemele naționale, deoarece lacunele de transpunere sau aplicare pot crea vulnerabilități în supravegherea financiară europeană.
Termenul inițial pentru notificarea măsurilor naționale a fost 10 iulie 2026. Faptul că România se află între statele vizate arată că, în evaluarea Comisiei, notificarea transmisă până atunci nu a fost completă.
În acest moment, România nu este sancționată, ci somată să clarifice și să completeze transpunerea normelor europene. Evoluția procedurii va depinde de răspunsul transmis în următoarele două luni și de evaluarea Comisiei asupra măsurilor adoptate. Astfel, avertismentul european indică o etapă procedurală importantă, fără să stabilească încă rezultatul final pentru autoritățile române.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Adevărul.
