Curtea Constituțională a amânat pentru 7 octombrie pronunțarea în sesizarea Guvernului privind conflictul juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție. Cazul privește plata unor drepturi salariale restante obținute de magistrați prin hotărâri judecătorești. Executivul susține că instanța ar fi intervenit într-un domeniu rezervat autorităților care elaborează și aprobă bugetul. Până la decizia CCR, informațiile disponibile descriu pozițiile părților și traseul procesual, fără să permită anticiparea soluției.
Sesizarea a fost formulată de premierul interimar Ilie Bolojan, după ce Înalta Curte a solicitat Guvernului plata unor sume rezultate din hotărâri judecătorești referitoare la drepturile salariale. Potrivit informațiilor prezentate de Digi24, valoarea indicată de instanța supremă este de 4,8 miliarde de lei.
Guvernul nu contestă doar impactul financiar al obligațiilor. Argumentul central este că instanțele nu pot decide modul în care sunt distribuite fondurile publice și nu pot impune, prin hotărâri, rectificări bugetare sau alocări pentru un anumit sector.
În opinia Executivului, elaborarea bugetului de stat, rectificările și utilizarea Fondului de rezervă țin de atribuțiile Guvernului și Parlamentului, potrivit legislației privind finanțele publice și Codului administrativ. Prin urmare, Guvernul susține că între autorități ar exista o interferență care trebuie analizată de CCR.
În luna martie, Înalta Curte a sesizat Curtea de Apel București. Instanța supremă a cerut obligarea Guvernului la plata drepturilor salariale restante și a unor penalități asociate acestor sume.
Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să achite drepturile, inclusiv prin rectificare bugetară. Hotărârea prevedea executarea în termen de zece zile de la rămânerea definitivă. Totodată, aceasta stabilea penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere.
Curtea de Apel a stabilit și o amendă zilnică raportată la salariul minim brut pentru persoanele responsabile de neexecutare. Guvernul a contestat acțiunea, iar litigiul continuă pe traseul instanțelor, separat de analiza constituțională declanșată prin sesizarea premierului.
CCR nu este chemată să recalculeze drepturile salariale ale magistraților. De asemenea, Curtea nu soluționează direct executarea hotărârii Curții de Apel.
Obiectul sesizării îl reprezintă existența sau inexistența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte. Astfel, judecătorii constituționali vor examina dacă obligațiile stabilite de instanțe au rămas în limitele aplicării legii sau dacă au afectat atribuțiile constituționale ale Executivului și Legislativului în materie bugetară.
Înainte de publicarea unei decizii, nu se poate spune dacă CCR va confirma argumentele Guvernului, le va respinge sau va stabili o conduită pentru restabilirea ordinii constituționale. Ministerul Finanțelor a susținut că situația ar afecta separația și echilibrul puterilor și ar produce consecințe serioase asupra bugetului de stat.
În schimb, existența unor hotărâri judecătorești privind drepturi salariale reprezintă fundamentul demersului Înaltei Curți. Pe 7 octombrie, CCR va analiza raportul dintre aceste obligații judiciare și competențele bugetare invocate de Guvern. Până atunci, suma solicitată, penalitățile și efectele financiare rămân elemente ale litigiului, nu o soluție constituțională deja stabilită.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.
