Exporturile auto ale României au ajuns la 19,2 miliarde de dolari în 2025: excedent și dependență de piața europeană
Franța și valurile revoluționare care au schimbat Europa modernă

Exporturile auto ale României au depășit 19,2 miliarde de dolari în 2025, potrivit datelor Institutului pentru Politici Economice și Publice. Vehiculele și componentele auto au reprezentat aproximativ 17,6% din exporturile de bunuri ale țării. În același timp, sectorul a înregistrat un excedent de circa 4,33 miliarde de dolari. Performanța industrială are însă o vulnerabilitate: vânzările externe depind în mare măsură de cererea din Germania, Franța și alte piețe europene.

Exporturile auto combină mașini finite și componente

Datele Institutului Național de Statistică indică exporturi FOB totale de 96,6 miliarde de euro în 2025, cu 4,2% peste nivelul din anul anterior. În statistica pe grupe largi, mașinile și echipamentele de transport au avut o pondere de 46,6%.

Această categorie nu trebuie confundată cu industria auto în ansamblu. Ea include echipamente electrice, utilaje și alte mijloace de transport, nu doar autoturisme sau piese pentru autovehicule. Prin urmare, interpretarea sa trebuie făcută cu atenție atunci când este evaluată contribuția reală a sectorului.

În interiorul industriei auto, aproximativ 9,58 miliarde de dolari au provenit din autoturisme și alte vehicule pentru transportul persoanelor. Alte 8,12 miliarde de dolari au fost generate de piese și accesorii pentru autovehicule.

Împreună, cele două categorii depășesc 90% din exporturile auto. Cifrele descriu o economie industrială care nu se limitează la asamblarea automobilelor, ci include rețele de furnizori pentru sisteme electrice, cablaje, scaune, anvelope, componente metalice și electronice.

Excedent comercial auto într-o economie cu deficit extern

România a importat în 2025 vehicule și componente auto în valoare de aproximativ 14,89 miliarde de dolari. Diferența față de exporturi a produs un excedent de circa 4,33 miliarde de dolari.

Rezultatul contrastează cu deficitul comercial total al țării, estimat la aproximativ 32,7 miliarde de euro pentru același an. Astfel, industria auto a contribuit la diminuarea dezechilibrului extern, în timp ce alte segmente ale economiei au avut importuri mai mari decât exporturile.

Potrivit sursei, exporturile de vehicule și componente au crescut cu aproximativ 11% față de 2024, de la circa 17,3 miliarde la peste 19,2 miliarde de dolari. Avansul confirmă importanța sectorului, dar nu elimină riscurile asociate concentrării sale.

Germania și Franța concentrează cererea externă

Germania a fost în 2025 principala destinație pentru vehiculele și componentele românești, cu achiziții de aproximativ 5,4 miliarde de dolari. Franța a urmat, cu circa 2,27 miliarde de dolari, înaintea Italiei, Țărilor de Jos și Turciei.

Concentrarea geografică reflectă integrarea furnizorilor români în lanțurile europene de producție. Componentele sunt livrate atât uzinelor locale, cât și fabricilor din marile centre industriale ale continentului.

Avantajul este accesul la piețe și la contracte industriale de anvergură. Riscul apare atunci când încetinirea producției auto europene sau reducerea cererii germane și franceze se transmit rapid către fabricile din România.

Pe termen lung, competitivitatea va depinde de creșterea valorii adăugate realizate local. Producția de baterii, electronice, sisteme pentru automobile electrice, software și activități de cercetare-dezvoltare ar putea reduce dependența de operațiunile cu valoare tehnologică mai redusă.

Prin urmare, industria auto oferă României un sprijin important pentru exporturi și pentru echilibrarea comerțului exterior. Totuși, rezultatele depind de cererea europeană, iar consolidarea sectorului presupune mai multă valoare adăugată locală și piețe externe mai diversificate.

Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Institutul pentru Politici Economice și Publice.

Alte articole

Economistii.ro este un proiect media non-profit dedicat promovării unei noi economii axate pe echitate, pe respectul față de ființa umană, față de resursele materiale și imateriale ale României.
@2025 economistii.ro - Toate drepturile rezervate