România a ieșit din nou pe piețele externe pentru a se împrumuta, iar rezultatul este unul pe cât de „spectaculos” pentru autorități, pe atât de dezastruos pentru viitorul economic al țării. Sub conducerea premierului Ilie Bolojan, Guvernul a contractat o nouă emisiune de euroobligațiuni în valoare de 5 miliarde de euro, la dobânzi considerate printre cele mai mari din UE pentru o țară membră.

Cifrele reci ale unei datorii fierbinți

Potrivit Ministerului Finanțelor, emisiunea a fost structurată în două tranșe:

• 2 miliarde euro pe 5 ani, cu o dobândă de 6,15%
• 3 miliarde euro pe 10 ani, cu o dobândă de 6,75%

Prin comparație, în același timp:

• Germania se împrumută la sub 2%,
• Polonia la aproximativ 4,5%,
• Ungaria (care are rating sub cel al României) reușește împrumuturi cu 5,5 – 6%.

Cu alte cuvinte, România plătește una dintre cele mai mari dobânzi suverane din Uniunea Europeană, semn că investitorii consideră țara noastră riscantă, în ciuda apartenenței la UE și NATO.

Ce înseamnă, concret, această dobândă uriașă?

Un calcul simplu arată că România va plăti:

• 307,5 milioane euro/an pentru tranșa de 5 ani (dobânda de 6,15%),
• 1,012 miliarde euro/an pentru tranșa de 10 ani (dobânda de 6,75%).

Total costuri cu dobânzile: peste 1,3 miliarde euro anual.
În 10 ani, doar pentru această emisiune, România va plăti înapoi peste 18 miliarde euro (5 miliarde capital + 13 miliarde dobânzi).

Asta înseamnă că pentru fiecare euro împrumutat, românii vor returna aproape 4.

De ce este lăudat Guvernul?

Presa mainstream a prezentat operațiunea ca pe „un succes al stabilității fiscale” și „o dovadă că investitorii cred în Guvernul Bolojan”. Nimic mai fals.

Ceea ce investitorii străini „cred” este că pot stoarce România de bani pe termen lung, în condițiile în care țara este disperată după lichiditate, iar guvernanții nu au altă soluție decât să împrumute masiv pentru a acoperi găurile din buget.

De ce se împrumută Guvernul?

1. Deficit bugetar uriaș – Estimat la 5,7% din PIB în 2025, în ciuda angajamentului de reducere.
2. Cheltuieli rigide – Pensiile speciale, salariile bugetarilor și aparatul de stat nu au fost reformate.
3. Venituri scăzute – Măsurile fiscale luate până acum au dus la încasări modeste și un impact economic negativ.

Ce impact va avea această datorie?

• Generațiile viitoare vor fi împovărate cu plăți de miliarde pentru împrumuturi luate de guverne incompetente.
• Spațiul fiscal se reduce dramatic, ceea ce înseamnă că în viitor vor fi mai greu de susținut investițiile publice, sănătatea, educația și infrastructura.
• Dobânzile mari sporesc presiunea pe cursul valutar, ceea ce poate duce la creșterea inflației și a ratelor bancare pentru populație.

România – stat captiv al datoriei?

În ultimii 5 ani, datoria publică a României a crescut de la 34% din PIB (2019) la 54% din PIB (2025). Aceasta înseamnă că fiecare român, inclusiv copiii, datorează statului în medie peste 12.000 de euro.

În loc să taie din cheltuieli inutile, să reformeze companiile de stat sau să elimine pensiile speciale, Guvernul Bolojan a ales calea facilă – împrumutul extern cu dobânzi record.

Concluzie: „Succes” pentru cine?

Este un succes pentru băncile și fondurile de investiții care vor încasa profituri fabuloase din dobânzile plătite de România.

Este un eșec rușinos pentru un guvern care s-a prezentat ca fiind „tehnocrat și eficient”, dar care a împins țara mai adânc în capcana datoriei externe, fără să livreze reformele promise și fără să își asume răspunderea pentru ceea ce înseamnă acest tip de gestiune financiară.

România nu poate continua la nesfârșit cu împrumuturi scumpe și politici fiscale haotice. Când va veni nota de plată, cei care o vor achita nu sunt miniștrii sau președintele, ci cetățenii. Toți.