România ar putea încheia anul cu un deficit bugetar de aproximativ 6% din PIB, după reducerea estimată de la 9,3% anul trecut. Evoluția ar crea, în principiu, mai mult spațiu pentru viitorul Guvern. Acesta ar putea lua în calcul majorarea pensiilor și salariilor, însă numai în condiții bugetare mai stabile.
Economiștii citați de Știrile ProTV avertizează că statul nu își poate relua cheltuielile fără limită. Orice creștere de venituri ar trebui finanțată prin economii, colectare mai eficientă și măsuri împotriva evaziunii.
Estimările prezentate de sursă indică o posibilă apropiere a deficitului de 5% din PIB în anul următor. Rezultatul ar fi compatibil cu direcția de consolidare bugetară asumată de România în relația cu Comisia Europeană.
Scăderea nu ar însemna însă dispariția presiunilor asupra finanțelor publice. Un deficit de 6% rămâne ridicat, iar dobânzile, cheltuielile rigide și obligațiile sociale limitează rapid spațiul pentru noi măsuri.
În acest context, eventualele majorări de pensii și salarii ar avea nevoie de surse clare de finanțare. Adrian Codîrlașu, economist citat de Știrile ProTV, consideră că banii ar trebui identificați prin reducerea cheltuielilor publice, astfel încât majorările de pensii să nu afecteze traiectoria deficitului.
Ajustarea ar putea viza cheltuieli administrative, achiziții și funcționarea instituțiilor publice. Reducerile nu ar trebui transferate automat către investiții sau servicii esențiale. În paralel, ANAF ar trebui să îmbunătățească încasarea taxelor, iar combaterea evaziunii să aducă venituri suplimentare la buget.
Creșterea veniturilor fiscale poate susține majorări sociale, dar efectele nu apar instantaneu. Ele nu pot fi tratate ca o soluție sigură înainte de încasarea efectivă a banilor.
De aceea, planificarea bugetară ar trebui să se bazeze pe venituri verificabile și recurente. O reducere a deficitului obținută doar prin măsuri temporare ar lăsa aceleași vulnerabilități pentru anii următori.
Tăierea risipei, digitalizarea colectării și controlul mai bun al obligațiilor fiscale pot crea o bază mai stabilă pentru cheltuieli sociale. Aceste măsuri ar putea contribui la majorări, dar numai dacă produc venituri și economii confirmate.
Știrile ProTV relatează și că Bruxelles-ul analizează soluții pentru presiunea exercitată de prețurile ridicate la energie. Printre variantele menționate se află prelungirea mecanismelor de sprijin, achiziția comună de gaze și reducerea taxelor aplicate electricității.
Decizia ar urma să aparțină viitorului Guvern. Orice reducere de taxe ar trebui evaluată și prin prisma veniturilor bugetare pierdute.
Un sprijin mai ieftin pentru consumatori poate limita presiunea asupra gospodăriilor, însă trebuie corelat cu posibilitățile finanțelor publice. Sursa mai menționează posibilitatea ca România să primească fonduri suplimentare pentru apărare prin programul european SAFE.
Aceste fonduri ar putea ajuta investițiile din domeniu, dar nu înlocuiesc efortul de consolidare a bugetului național. Prin urmare, reducerea deficitului la 6% din PIB ar fi doar o etapă. Pensii și salarii mai mari ar deveni sustenabile numai dacă statul combină economii permanente, colectare eficientă și combaterea evaziunii, fără să creeze noi dezechilibre.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de stirileprotv.ro.
