Rectificarea bugetară din această toamnă va arăta cât de apropiate sunt proiecțiile de execuția financiară reală. Statul trebuie să finanțeze plăți către furnizori, transferuri către autoritățile locale, cofinanțarea proiectelor europene și investiții, în timp ce costul datoriei crește. Analiza Frames, citată de Digi24, indică presiuni suplimentare din cauza întârzierii unor fonduri PNRR și a încasărilor mai mici din anumite taxe.
Bugetul pentru 2026 a fost construit pe un deficit de 6,2% din PIB și investiții publice estimate la 163,8 miliarde de lei. Din această sumă, aproximativ 53,4 miliarde de lei erau asociate granturilor și împrumuturilor din PNRR.
Cheltuielile cu dobânzile au fost proiectate la 60,8 miliarde de lei, cu circa 10,3 miliarde de lei peste nivelul din 2025. Prin urmare, execuția veniturilor devine un indicator central pentru politica bugetară din ultimele luni.
Frames recomandă ca autoritățile să compare sumele programate cu cele încasate. Abaterile pot reflecta prognoze prea optimiste, schimbări legislative insuficient evaluate sau încetinirea activității economice.
După renegocierea din august 2026, alocarea României prin PNRR este de 20,11 miliarde de euro: 13,57 miliarde de euro sub formă de granturi și 6,54 miliarde de euro prin împrumuturi. Pe 9 octombrie, România a primit peste 301 milioane de euro aferente cererii de plată numărul trei.
Totalul fondurilor încasate a ajuns la aproximativ 13,27 miliarde de euro, adică aproape 66% din alocarea revizuită. Diferența de circa 6,84 miliarde de euro nu reprezintă fonduri pierdute, însă nici nu poate fi considerată venit disponibil.
România a depus ultima cerere de plată, în valoare de 6,04 miliarde de euro înainte de deducerea prefinanțării. Aceste sume pot fi contabilizate drept încasate numai după evaluarea și aprobarea Comisiei Europene. Până atunci, investițiile finanțate temporar din resurse proprii sau prin împrumuturi pot pune presiune pe buget.
Analiza Frames indică și sectorul jocurilor de noroc drept zonă care merită verificată la rectificare. După intrarea în vigoare a OUG nr. 7/2026, operatorii au nevoie, pe lângă autorizarea națională, de autorizații emise la nivel local.
Taxele pentru aparatele de tip slot-machine au adus 485 de milioane de lei în perioada februarie–mai 2025, față de 300 de milioane de lei în aceeași perioadă din 2026. Scăderea este de 185 de milioane de lei, aproximativ 38%, potrivit datelor prezentate de firma de consultanță.
Frames leagă diminuarea încasărilor de întârzierile administrative. La 1 septembrie, doar 90 dintre aproximativ 3.100 de primării adoptaseră hotărârile necesare pentru autorizarea locală. Totuși, estimările privind pierderile cumulate și impactul anual sunt scenarii, nu pierderi bugetare confirmate oficial.
Prioritățile indicate de analiză includ accelerarea încasărilor europene, recuperarea creanțelor, combaterea evaziunii și verificarea activităților cu regimuri fiscale speciale. Sunt menționate, de asemenea, reducerea muncii nedeclarate și combaterea activităților ilicite.
Salariile, pensiile, prestațiile sociale și transferurile sunt dificil de redus fără efecte economice și sociale. În același timp, investițiile depind de ritmul plăților europene, iar dobânzile consumă o parte tot mai mare din veniturile bugetare.
Prin urmare, rectificarea bugetară trebuie să se bazeze pe bani încasați, nu pe sume estimate sau aflate încă în proceduri de aprobare. Clarificarea acestei diferențe va arăta cât spațiu financiar mai are statul pentru investiții și plăți până la sfârșitul anului.
Rectificarea bugetară va clarifica dacă statul se poate baza pe veniturile proiectate sau trebuie să își ajusteze prioritățile. În lipsa unor încasări suficiente și a fondurilor PNRR aprobate, plățile curente, investițiile și costul dobânzilor vor concura pentru aceleași resurse.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.
