România și Ungaria se află în aceeași clasă de rating, însă investitorii evaluează diferit riscul celor două state. Diferența se vede în CDS-uri și în dobânzile plătite de România pentru împrumuturi, iar participanții la o dezbatere economică au legat-o de deficite ridicate, creșterea rapidă a datoriei, nevoia de finanțare externă și slăbiciunile instituționale. Ratingul agențiilor oferă un reper, dar piața actualizează zilnic propria măsură a încrederii.
Monica Dudian, profesoară la Academia de Studii Economice, a explicat la o dezbatere organizată de Oxygen Events că același calificativ nu elimină diferențele dintre state. Țările din aceeași categorie pot avea vulnerabilități fiscale, externe și instituționale distincte, iar acestea se reflectă în prețul finanțării.
În cazul României, S&P acordă nota 5, pe o scară de la 1 la 6, pentru flexibilitatea și performanța fiscală, precum și pentru povara datoriei. Sergiu Oprescu, președintele European Mortgage Federation, a susținut că obiectivul autorităților nu ar trebui să fie doar păstrarea ultimei trepte investment grade, ci îmbunătățirea factorilor care influențează ratingul.
Potrivit datelor prezentate în cadrul dezbaterii, datoria publică ar putea ajunge la 64,5% din PIB în 2028. Dudian a atras atenția mai ales asupra vitezei de creștere: datoria s-ar fi dublat într-un interval de patru-cinci ani. S&P estimează, de asemenea, o nevoie de finanțare externă echivalentă cu 18% din PIB, nivel dificil de acoperit exclusiv prin piața internă în lei.
CDS-urile, instrumente care indică prețul asigurării împotriva neplății datoriei, surprind mai rapid percepția investitorilor decât evaluările periodice ale agențiilor. Oprescu a indicat că, în 2019, România și Bulgaria aveau niveluri apropiate, de aproximativ 86, respectiv 84 de puncte de bază.
În prezent, potrivit cifrelor prezentate de acesta, CDS-ul României se situează la 154 de puncte de bază, față de 48 pentru Bulgaria și aproximativ 78-80 pentru Ungaria. Această diferență se transferă în dobânzi: România se împrumută, conform aceleiași prezentări, la 7,4% în lei și 5,46% în valută.
Un CDS ridicat afectează nu doar bugetul, ci și evaluarea companiilor și maturitatea împrumuturilor. Investitorii pot prefera scadențe mai scurte atunci când consideră că riscul pe termen lung a crescut. În plus, expunerea ridicată a băncilor locale pe titluri de stat limitează, în opinia lui Oprescu, capacitatea pieței interne de a absorbi noi emisiuni.
Radu Hanga, președintele Bursei de Valori București, a descris ratingul drept un simptom al problemelor de sustenabilitate a finanțelor publice. Menținerea temporară a accesului la împrumuturi nu rezolvă dezechilibrul dintre venituri și cheltuieli, dacă ajustările structurale sunt amânate.
Calitatea instituțională este un alt factor asupra căruia România poate interveni fără cheltuieli bugetare comparabile cu cele ale reformelor fiscale. Dudian a menționat că S&P ia în calcul neadoptarea legii salarizării unitare, iar Moody’s evaluează guvernanța României ca fiind mai slabă decât a altor state din aceeași clasă de rating.
Radu Ghețea, președintele Consiliului de Administrație al Libra Internet Bank, a avertizat că recomandările economiștilor sunt adesea diluate la nivel politic de soluții temporare. El a evocat experiența din 1999, când băncile comerciale au împrumutat rapid statul pentru plata unei datorii externe, dar a subliniat că astfel de soluții nu pot înlocui disciplina bugetară.
România nu poate reduce costul finanțării doar prin păstrarea ratingului în categoria investment grade. Stabilizarea deficitului, controlul ritmului de creștere a datoriei și îmbunătățirea instituțiilor sunt elementele care pot transforma evaluarea zilnică a pieței într-un risc mai apropiat de cel indicat de calificativul oficial.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de HotNews.ro.
