România încearcă să reducă deficitul bugetar fără să renunțe la majorarea veniturilor populației și fără noi taxe. Valentin Lazea, economistul-șef al BNR, susține însă că bugetul nu poate susține creșterea salariilor și pensiilor peste ritmul economiei decât prin împrumuturi. Potrivit estimării prezentate de acesta, un leu din șapte cheltuiți de stat este finanțat în prezent de creditori. În acest context, costul finanțării și riscul unei ajustări forțate depind de credibilitatea planului fiscal.
La conferința „România sub lupă”, citată de HotNews, Lazea a pledat pentru o perspectivă de patru ani asupra bugetului, nu pentru decizii luate de la un an la altul. El estimează că deficitul din 2024 a fost de aproximativ 9,2-9,3% din PIB. La cheltuieli publice de circa 40% din PIB, această valoare însemna că aproximativ un leu din patru provenea din împrumuturi.
Pentru anul în curs, economistul-șef al BNR estimează un deficit de aproximativ 6% din PIB. În această configurație, un leu din șapte cheltuiți de stat ar fi finanțat prin datorie. Atingerea țintei de 3% ar reduce proporția la un leu din 14, însă Lazea consideră că etapa finală a ajustării va fi mai dificilă decât prima.
Argumentul central privește anvelopa salarială. Potrivit lui Lazea, totalul salariilor din economie nu ar trebui să avanseze mai repede decât PIB-ul nominal. Astfel, la o inflație de 5% și o creștere economică reală de 2%, limita de creștere ar fi de aproximativ 7%.
La o anvelopă salarială estimată la 168 de miliarde de lei, majorarea de 7% ar însemna circa 12 miliarde de lei. Economistul afirmă că aceasta este limita convenită cu Comisia Europeană. Depășirea ei ar putea alimenta datoria publică și dobânzile, iar în scenariul cel mai grav ar afecta evaluarea de risc a României.
Aceeași logică se aplică pensiilor din Pilonul I, finanțate în principal prin contribuțiile aferente salariilor. Dacă veniturile salariale cresc într-un anumit ritm, majorarea pensiilor peste această evoluție trebuie acoperită din alte resurse, inclusiv din împrumuturi, susține Lazea. El a indicat și regula existentă în legislația pensiilor, care leagă creșterea acestora de inflație și de o parte a avansului real al salariilor.
În privința veniturilor bugetare, economistul respinge ideea că reducerea cheltuielilor ar putea acoperi singură întregul necesar pentru atingerea deficitului de 3%. Chiar și reforme severe în administrația publică și diminuarea subvențiilor pentru companiile de stat ar produce, în estimarea sa, economii de aproximativ 1,5% din PIB.
O soluție mai eficientă ar fi îmbunătățirea colectării taxelor. Lazea estimează că România pierde aproximativ 3% din PIB prin neîncasarea TVA și încă 1% din PIB prin impozitul pe profit. El a indicat atât portițele de optimizare fiscală, cât și evaziunea cunoscută de autorități.
În opinia sa, ANAF dispune de volume mari de date, dar nu are resursele necesare pentru a angaja și păstra specialiști în matematică și informatică la nivelul pieței. Prin urmare, problema nu ar fi doar digitalizarea, ci și finanțarea, motivarea și utilizarea efectivă a capacității instituției.
Lazea propune ca legătura dintre evoluția economiei, salarii și pensii, precum și măsurile pentru creșterea colectării TVA și a impozitului pe profit, să fie incluse într-un pact politic. Acesta ar urma să scoată temele respective din competiția electorală pentru cel puțin patru ani.
Mesajul lui Valentin Lazea este că deficitul nu poate fi redus prin promisiuni separate de resursele economiei. Un pact politic pe termen de patru ani, limitarea creșterilor de venituri la evoluția PIB-ului nominal și o colectare mai eficientă ar putea reduce presiunea asupra datoriei și dobânzilor. În lipsa acestor măsuri, finanțarea prin împrumuturi va continua să amâne, nu să rezolve, problema bugetară.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de HotNews.ro.
