Datele Eurostat pentru perioada 2019-2024 arată diferențe importante între regiunile europene. România apare atât printre zonele cu avans puternic, prin București-Ilfov, cât și printre cele cu scăderi, prin Sud-Muntenia și Sud-Vest Oltenia. Comparația cere atenție, deoarece unele valori se referă la PIB pe locuitor, iar altele la activitatea economică totală, exprimată în termeni reali. Acești indicatori nu descriu automat veniturile populației sau bunăstarea regională.
Potrivit datelor Eurostat prezentate de Digi24, PIB-ul Uniunii Europene a crescut cu 5,6% în termeni reali între 2019 și 2024. Intervalul începe cu ultimul an de dinaintea pandemiei și include șocurile economice și ajustările ulterioare.
Din cele 244 de regiuni NUTS 2 analizate, 197 au avut în 2024 o activitate economică mai ridicată decât în 2019. În același timp, PIB-ul pe locuitor a scăzut în 46 de regiuni. Într-o singură zonă, Ciudad de Ceuta din Spania, indicatorul a rămas neschimbat.
Regiunea București-Ilfov a consemnat o creștere de peste 33% a PIB-ului pe locuitor între 2019 și 2024. Astfel, zona s-a numărat printre regiunile europene cu cele mai rapide creșteri, alături de teritorii din Irlanda, Malta și Franța.
Eastern and Midland din Irlanda a înregistrat un avans de 38%, iar Northern and Southern a crescut cu 36,4%. După aceste regiuni, clasamentul menționat de Eurostat include Malta, cu 32,9%, București-Ilfov, cu peste 33%, și Mayotte, cu 32,1%.
PIB-ul pe locuitor nu este același lucru cu PIB-ul total. Primul raportează activitatea economică în funcție de populație, în timp ce al doilea indică dimensiunea economiei regionale. Prin urmare, o creștere a PIB-ului pe locuitor poate reflecta producția, schimbările populației sau structura economică.
România apare și în partea inferioară a clasamentului european. Pentru Sud-Muntenia, Eurostat indică o scădere de 13,5% a PIB-ului între 2019 și 2024. În Sud-Vest Oltenia, reculul a fost de 11,3%.
Regiunile românești sunt comparate cu Yugoiztochen din Bulgaria, unde contracția a ajuns la 20,5%, Dytiki Makedonia din Grecia, cu minus 18%, și Groningen din Țările de Jos, cu minus 14%. Datele indică traiectorii regionale diferite, nu o evoluție unică pentru economia națională.
Indicatorii calculați în termeni reali încearcă să izoleze efectul modificării prețurilor. Astfel, comparația urmărește mai bine schimbarea volumului activității economice. Totuși, rezultatele nu explică singure cauzele diferențelor și nu pot fi transformate direct în concluzii despre nivelul de trai.
În ansamblu, evoluția PIB din 2019-2024 evidențiază diferențe mari între regiunile României. București-Ilfov a avansat puternic la PIB-ul pe locuitor, în timp ce Sud-Muntenia și Sud-Vest Oltenia au înregistrat scăderi ale activității economice. Rezultatele trebuie analizate separat, ținând cont de populație, prețuri și structura economiei regionale.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.
