Deficitul din trimestrul II al României a fost raportat de Eurostat la 9,2% din PIB-ul trimestrial, după 5,5% în primele trei luni. Totuși, cifra descrie un singur interval și nu poate fi confundată cu rezultatul anual din 2026. Indicatorul este provizoriu, ajustat sezonier și calculat potrivit metodologiei europene ESA 2010.
Prin urmare, pentru o interpretare corectă sunt necesare datele neajustate, execuția cash și evoluția întregului an. Mai ales, procentul nu reprezintă nici deficitul cumulat după șase luni.
Indicatorul publicat de Eurostat exprimă raportul dintre deficitul unui singur trimestru și PIB-ul aferent acelui interval. Datele sunt calculate de Institutul Național de Statistică și transmise ulterior Eurostat.
Ajustarea sezonieră nu adaugă cheltuieli și nu modifică valoarea economică a deficitului. Ea redistribuie anumite fluxuri între trimestre, pe baza unor tipare statistice observate în anii anteriori.
Astfel, încasările sau plățile neregulate pot apărea diferit în seria ajustată. De aceea, Ministerul Finanțelor avertizează că valorile trimestriale nu trebuie însumate sau mediate mecanic.
Fiecare trimestru are o pondere diferită în PIB-ul anual. În plus, evoluția PIB-ului nominal poate schimba raportul chiar dacă deficitul exprimat în lei nu crește.
În seria neajustată sezonier, deficitul din trimestrul II a fost de 7,8%, față de 7,4% în primul trimestru, potrivit explicațiilor ministerului. Pentru primul semestru, deficitul calculat în metodologia europeană și raportat la PIB-ul anual a fost de 3,4%, comparativ cu 3,6% în aceeași perioadă din 2025.
Diferența dintre trimestre este legată în principal de calendarul încasărilor și plăților. În trimestrul al doilea, investițiile publice au însumat 38,3 miliarde de lei, față de 21,7 miliarde de lei în primele trei luni.
Ministerul leagă ritmul mai ridicat al plăților de obligația ca proiectele finanțate prin PNRR să atingă anumite jaloane și ținte până la 31 august. Prin urmare, o parte dintre cheltuieli a fost realizată mai devreme decât într-un an obișnuit.
Execuția cash urmărește încasările și plățile efectiv realizate. În schimb, ESA înregistrează veniturile și cheltuielile atunci când apar obligațiile economice.
Metodologia europeană include ajustări pentru creanțe, datorii, dobânzi, fonduri europene și entități din sectorul administrației publice. La 30 iunie 2026, deficitul cash era de 41 de miliarde de lei, echivalentul a 2% din PIB.
Totuși, reducerea deficitului cash nu se reflectă instantaneu în indicatorul ESA. Fondurile europene și obligațiile de plată sunt tratate diferit în cele două serii.
Există și decalaje de calendar. În ESA, impozitele sunt atribuite, în principiu, perioadei în care s-a născut obligația fiscală, nu strict momentului încasării.
De aceea, comparația directă dintre datele ESA și deficitul cash pentru un singur trimestru poate induce în eroare. Datele pentru 2026 rămân provizorii și pot fi revizuite.
Rezultatul anual va fi evaluat pe baza notificării Eurostat din aprilie 2027, nu prin extrapolarea automată a unei singure valori trimestriale. Cifra de 9,2% trebuie urmărită, dar nu indică singură situația finanțelor publice la finalul anului.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.
