Un caz verificat de inspectorii antifraudă arată cum anunțurile online pot deveni punctul de plecare pentru reconstituirea unei activități comerciale nedeclarate. Potrivit ANAF, un bărbat din Argeș a publicat, în aproximativ doi ani și jumătate, oferte pentru 75 de autoturisme. Tranzacțiile identificate au fost evaluate la 7.258.790 de lei, iar instituția estimează un prejudiciu de peste 1,1 milioane de lei, reprezentând TVA care nu ar fi fost achitată.
Informațiile au fost prezentate de ANAF într-un comunicat citat de HotNews. Persoana verificată ar fi vândut mașini între mai 2022 și ianuarie 2025, fără să își înregistreze activitatea într-o formă legală și fără să declare obligațiile fiscale aferente, potrivit inspectorilor Direcției Generale Antifraudă Fiscală.
Verificarea a pornit de la cele 75 de anunțuri publicate pe platforme de profil. Pentru inspectorii antifraudă, ofertele online au indicat volumul activității și tipurile de autoturisme comercializate. Ulterior, aceste date au fost confruntate cu documente și informații despre circuitul mașinilor.
Autoturismele proveneau atât din România, cât și din alte state. Potrivit ANAF, cumpărătorii erau în principal persoane fizice, iar valoarea livrărilor reconstituite a ajuns la 7,26 milioane de lei. Astfel, anunțurile au oferit un punct de pornire, în timp ce documentele au contribuit la verificarea tranzacțiilor.
În cazul unor mașini, actele prezentate cumpărătorilor indicau drept vânzători societăți din alte state membre ale Uniunii Europene. ANAF menționează inclusiv firme asociate tipologiei „missing trader”, folosită în investigațiile privind fraudele de TVA. În alte situații, documentele erau completate de mână și conțineau datele unor persoane sau companii diferite de cea care ar fi realizat efectiv vânzarea.
Pentru autoturismele cumpărate din România, mecanismul descris de inspectori era diferit. Bărbatul prelua mașina de la proprietar și oferea, în schimb, un alt autoturism plus o sumă de bani. Foștii proprietari erau rugați să păstreze mașina înregistrată pe numele lor până la revânzare.
Când aceștia nu acceptau, autoturismele ar fi fost înmatriculate pe numele unor persoane cunoscute vânzătorului. În acest fel, susține ANAF, documentele nu îl indicau pe cel care negocia și încasa efectiv banii. Separarea dintre activitatea reală și actele comerciale a devenit, astfel, un element important în reconstituirea tranzacțiilor auto nedeclarate.
Cazul este prezentat în contextul acțiunii ATOM, lansată de Antifraudă la 1 octombrie pentru verificarea comerțului cu autoturisme second-hand. Inspectorii urmăresc proveniența mașinilor, circuitul comercial, plata TVA și concordanța dintre documente și tranzacțiile efective.
Datele comunicate de ANAF descriu o activitate comercială reconstituită din indicii publice și documente. Totuși, informațiile disponibile nu precizează etapa juridică a cazului, iar valoarea estimată și mecanismul identificat urmează să fie clarificate în procedurile fiscale și, după caz, judiciare.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de HotNews.ro.
