Istoria vinului în România are repere de vârste foarte diferite. Beciul Domnesc din Odobești este prezentat de publicația Gândul drept cea mai veche cramă funcțională din țară, cu origini atribuite secolului al XV-lea. În schimb, Histria trimite la o etapă antică în care vinul circula prin porturile și centrele comerciale de la Marea Neagră. Diferența dintre o cramă păstrată și funcțională și un centru viticol dispărut este esențială pentru înțelegerea subiectului.
Potrivit materialului publicat de Gândul, Beciul Domnesc se află în Odobești, județul Vrancea, și datează din secolul al XV-lea, perioadă asociată domniei lui Ștefan cel Mare. Construcția subterană din piatră de Milcov este prezentată ca monument istoric și ca spațiu viticol păstrat până în prezent.
Articolul menționează că vinoteca adăpostește peste 100.000 de sticle. Sursa mai precizează că societatea a fost înființată în 1949 și exploatează peste 1.400 de hectare de viță-de-vie nobilă.
Suprafețele indicate se află în podgoriile Cotești, Odobești, Panciu și Huși, potrivit aceleiași relatări. Aceste date descriu continuitatea comercială și viticolă a companiei. Totuși, ele nu schimbă criteriul principal: Beciul Domnesc este considerat cea mai veche cramă funcțională, nu cea mai veche instalație de producție a vinului din spațiul românesc.
Histria aparține unei alte categorii istorice. Orașul de pe litoralul Mării Negre a fost fondat de coloniști greci din Milet în secolul al VII-lea î.Hr. și a devenit un important centru comercial al regiunii.
Gândul afirmă că Histria ar fi fost cea mai veche cramă de pe teritoriul actual al României. Aceasta nu mai există astăzi. Relatarea leagă orașul de aprovizionarea dacilor cu vin, alături de Tomis, actuala Constanța, și Callatis, actuala Mangalia.
Formularea trebuie analizată în raport cu dovezile disponibile. Descoperirile arheologice de la Histria și din alte situri de la Dunărea de Jos includ amfore folosite pentru transportul și păstrarea lichidelor. Aceste obiecte nu dovedesc singure existența unei crame în sensul modern al termenului.
Totuși, ele oferă indicii despre circulația vinului și despre schimburile comerciale din lumea greacă. Amforele documentează o infrastructură a comerțului: producția putea avea loc într-un centru, iar vinul era transportat către alte așezări.
În acest context, Histria trebuie privită mai ales ca port și centru comercial antic, nu ca o cramă funcțională păstrată până în prezent. Beciul Domnesc și Histria nu concurează pentru aceeași categorie.
Primul este un reper viticol funcțional, iar celălalt este un reper arheologic al comerțului antic cu vin. Împreună, ele arată că istoria vinului din România include atât schimburile grecești de la Marea Neagră, cât și tradiția viticolă păstrată în spații istorice.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Gândul.
