Dezbaterea despre masa monetară este adesea redusă la riscul inflației, însă mecanismul este mai complex. Banii suplimentari pot alimenta consumul și importurile, dar pot finanța și fabrici, infrastructură, agricultură sau tehnologii noi. În perspectiva susținută de Dr. ing. Marius Lulea, problema esențială nu este doar volumul banilor din economie, ci destinația lor și legătura cu extinderea capacității de producție. Fără această corelare, expansiunea monetară devine vulnerabilă; cu ea, poate sprijini dezvoltarea.
România are nevoie de o schimbare fundamentală în modul în care privește dezvoltarea economică. Creșterea masei monetare nu ar trebui considerată automat un pericol, deoarece poate susține investițiile, extinderea activităților productive și crearea de locuri de muncă.
Totuși, efectul depinde de destinația finanțării. Atunci când banii ajung în construcția unor fabrici, în dezvoltarea infrastructurii, în modernizarea agriculturii sau în extinderea capacităților industriale, ei pot contribui la apariția unor bunuri și servicii suplimentare.
Prin urmare, problema nu este doar cantitatea de bani existentă în economie, ci și felul în care sunt utilizați. Finanțarea orientată către activități productive poate susține creșterea capacității economiei și poate pune bazele unei dezvoltări mai solide.
Într-o economie modernă, o parte importantă a masei monetare este creată prin creditarea bancară. De aceea, statul trebuie să încurajeze, prin politici economice și mecanisme de garantare, orientarea creditelor către investiții productive.
În același timp, dobânzile trebuie să fie accesibile, iar termenele de rambursare să țină cont de ciclurile economice și de timpul necesar pentru ca investițiile să înceapă să producă venituri. O fabrică, o lucrare de infrastructură sau o fermă modernizată nu generează rezultate în același ritm cu finanțarea destinată consumului curent.
Expansiunea monetară nu poate fi desprinsă de posibilitățile reale ale economiei. Dacă masa monetară crește mai repede decât producția, cererea suplimentară poate depăși oferta disponibilă, generând presiuni inflaționiste.
Pe termen mai lung, însă, finanțarea investițiilor productive poate majora capacitatea de producție și poate extinde oferta de bunuri și servicii. Astfel, creșterea masei monetare însoțită de investiții poate contribui la diminuarea presiunilor asupra prețurilor, fără ca riscurile să fie ignorate.
România se numără, potrivit perspectivei prezentate, printre statele Uniunii Europene cu un nivel redus al masei monetare raportat la produsul intern brut. Această situație reflectă o capacitate limitată de finanțare a economiei și restrânge posibilitățile de dezvoltare a întreprinderilor și de susținere a investițiilor.
Tocmai de aceea, este necesară o creștere a masei monetare realizată inteligent, prin orientarea finanțării către investiții industriale, infrastructură, agricultură și alte activități productive. Nu simpla introducere a unor bani suplimentari în economie reprezintă soluția, ci utilizarea lor pentru creșterea capacității de producție.
România nu poate construi prosperitate doar prin consum, importuri și fiscalitate ridicată. Dezvoltarea presupune muncă, capital, tehnologie și creșterea permanentă a capacității de producție, astfel încât economia să treacă de la redistribuirea resurselor existente la crearea de valoare economică nouă.
Dr. ing. Marius Lulea, inginer constructor, doctor în inginerie, antreprenor și președinte al Institutului pentru Politici Economice și Publice, susține această perspectivă și în volumul Macroeconomie. Arhitectura prosperității. În viziunea sa, creditul trebuie să servească dezvoltării naționale, nu doar să reprezinte o sursă de profit financiar.
Pentru România, miza nu este simpla creștere a banilor aflați în circulație, ci transformarea finanțării în fabrici, infrastructură, tehnologii, producție agricolă și locuri de muncă. Creditul poate deveni un instrument al dezvoltării naționale atunci când este legat de valoare economică nouă, nu doar de profit financiar pe termen scurt. Prosperitatea durabilă apare atunci când masa monetară, investițiile și capacitatea de producție evoluează împreună.
