Fraudele online de Black Friday folosesc mecanisme simple, dar adaptate comportamentului cumpărătorilor aflați în căutarea unor reduceri. DNSC, Poliția Română și Asociația Română a Băncilor avertizează că atacurile pot porni de la reclame pe rețele sociale, mesaje despre colete sau notificări privind rambursări. În toate aceste scenarii, obiectivul este același: victima să acceseze o pagină falsă și să ofere date personale, informații bancare ori coduri de autorizare.
O reclamă poate imita numele, sigla și stilul vizual al unui magazin cunoscut, apoi poate redirecționa utilizatorul către un site controlat de infractori. Reducerea neobișnuit de mare și presiunea de a plăti imediat sunt semnale care justifică verificări suplimentare.
Autoritățile recomandă introducerea manuală a adresei magazinului în browser sau folosirea aplicației oficiale, în locul accesării linkului din reclamă. Cumpărătorii ar trebui să verifice identitatea comerciantului, datele de contact, condițiile de livrare și politica de retur, precum și diferențele mari față de prețurile obișnuite.
Prezența protocolului „https” nu este o dovadă suficientă că pagina aparține unui comerciant legitim. Acesta indică o conexiune criptată, însă și site-urile frauduloase pot utiliza certificate de securitate.
Phishingul prin SMS sau e-mail devine mai convingător în perioadele cu multe livrări. Un mesaj despre o adresă incompletă, un colet blocat sau o taxă suplimentară poate părea credibil chiar și atunci când destinatarul a plasat recent o comandă.
Totuși, existența unei comenzi nu confirmă originea mesajului. Informațiile despre livrare trebuie verificate direct în contul de client, pe site-ul oficial al comerciantului sau în aplicația firmei de curierat. Linkurile primite prin mesaje nu ar trebui folosite pentru introducerea datelor cardului.
Un alt scenariu întâlnit este notificarea privind o presupusă rambursare. Pentru a primi bani, victimele sunt îndemnate să furnizeze coduri sau să aprobe o plată. O rambursare legitimă nu justifică transmiterea codurilor de autorizare și nici confirmarea unei operațiuni pe care clientul nu a inițiat-o.
În aplicația bancară, suma și beneficiarul trebuie comparate cu detaliile cumpărăturii înainte de aprobarea tranzacției. Orice operațiune necunoscută trebuie respinsă, chiar dacă solicitarea este însoțită de un apel telefonic sau de un mesaj urgent.
Parolele, codul PIN și codurile de autorizare primite prin SMS sau în aplicație nu trebuie comunicate altor persoane. Aspectul profesionist al unei pagini, lipsa greșelilor gramaticale ori prezența unui logo familiar nu garantează autenticitatea, avertizează DNSC, deoarece instrumentele de inteligență artificială pot produce texte și imagini convingătoare.
Dacă datele cardului au fost introduse pe un site suspect, au fost transmise coduri de securitate sau apar tranzacții necunoscute, primul pas este contactarea imediată a băncii prin canalele oficiale. Instituția poate lua măsuri pentru limitarea eventualelor pierderi.
Mesajele, adresele paginilor, capturile de ecran și dovezile tranzacțiilor trebuie păstrate. Acestea pot fi utile în verificarea incidentului și în documentarea sesizării către autorități. DNSC recomandă notificarea prin numărul 1911 sau platforma oficială de raportare, iar frauda trebuie sesizată și Poliției.
În fața unei oferte spectaculoase sau a unui mesaj urgent, câteva minute dedicate verificării pot evita pierderi financiare și compromiterea conturilor. Nu introduce date bancare după accesarea unui link primit prin mesaj, nu autoriza operațiuni necunoscute și contactează banca imediat dacă informațiile au fost divulgate.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.
