Populația României după domiciliu a coborât la 21,56 milioane de persoane la 1 iulie 2026, potrivit datelor provizorii publicate de INS. Scăderea anuală este de 0,5%, iar structura pe vârste confirmă accentuarea îmbătrânirii demografice: numărul persoanelor de cel puțin 65 de ani îl depășește cu 39,2% pe cel al copiilor. Indicatorul trebuie însă interpretat cu atenție, deoarece include și cetățeni români stabiliți în străinătate, dar cu domiciliul păstrat în țară.
Potrivit informațiilor publicate de INS și relatate de Digi24, populația după domiciliu număra exact 21.557.600 de persoane la jumătatea anului. Față de 1 iulie 2025, rezultă o diminuare de aproximativ 114.000 de persoane.
Scăderea a fost mai vizibilă în mediul urban, unde numărul persoanelor cu domiciliul înregistrat s-a redus cu 0,9%. În mediul rural, variația a fost de numai 0,02%, iar populația cu domiciliul la oraș reprezenta 55,1% din total.
Totuși, această serie statistică nu arată câți oameni locuiesc efectiv în România. Populația după domiciliu include cetățeni români care și-au păstrat domiciliul în țară, chiar dacă s-au stabilit în străinătate. Prin urmare, pentru analiza consumului, a ofertei de muncă sau a necesarului de servicii publice, populația rezidentă este un reper diferit și esențial.
La 1 iulie 2026, România avea aproximativ 4,1 milioane de persoane cu vârste de cel puțin 65 de ani și 2,94 milioane de copii cu vârste între 0 și 14 ani. Diferența depășea 1,15 milioane de persoane.
Indicele de îmbătrânire demografică a urcat de la 135,4 persoane vârstnice la 100 de copii în iulie 2025 la 139,2 persoane vârstnice la 100 de copii un an mai târziu. În același interval, ponderea vârstnicilor a crescut de la 18,7% la 19% din populație.
În schimb, copiii sub 15 ani reprezentau 13,7% din total, față de 13,8% în anul anterior. Totodată, segmentul populației cu vârste între 15 și 64 de ani a coborât la 67,3%, de la 67,5%.
Structura pe vârste indică și o bază demografică îngustă. Copiii între 0 și 4 ani aveau o pondere de 3,9%, sub nivelul grupelor 5-9 ani și 10-14 ani. Cea mai numeroasă categorie era reprezentată de persoanele între 45 și 49 de ani, cu 8,6% din populația după domiciliu.
O populație mai îmbătrânită poate schimba treptat structura cererii. Astfel, consumul se poate orienta mai mult spre sănătate, îngrijire și servicii sociale, în timp ce anumite categorii de bunuri și servicii destinate familiilor tinere pot avea o bază mai restrânsă.
Pe piața muncii, reducerea ponderii populației de vârstă activă poate amplifica dificultățile de recrutare și presiunea pentru productivitate mai mare. În același timp, efectele concrete depind de migrație, de rata de ocupare și de diferența dintre domiciliul oficial și locuirea efectivă.
INS arată că vârsta medie a populației a ajuns la 43,4 ani, cu 0,3 ani peste nivelul din iulie 2025. Vârsta mediană a crescut cu jumătate de an, până la 44,5 ani, ceea ce confirmă deplasarea structurii demografice către grupele mai vârstnice.
Datele pentru 1 iulie 2026 sunt provizorii și urmează să fie revizuite în prima jumătate a anului 2028. În plus, informațiile detaliate la nivel de localitate vor fi disponibile în baza TEMPO a INS începând cu 13 noiembrie 2026.
Datele INS descriu o populație mai puțin numeroasă după domiciliu și mai îmbătrânită, dar nu oferă singure o imagine completă a populației care trăiește efectiv în România. Pentru economie, semnalul este important: baza de consumatori și de lucrători se poate restrânge, în timp ce presiunea asupra pensiilor, sănătății și serviciilor sociale poate crește. Așadar, interpretarea trebuie făcută împreună cu datele privind populația rezidentă și după revizuirea seriilor provizorii.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.
