Un reactor de la Cernavodă ar putea fi repornit la începutul lunii noiembrie, după oprirea ambelor unități în timpul verii. Revenirea producției nucleare ar aduce energie suplimentară într-un sistem aflat sub presiune. Totuși, măsura nu înseamnă automat o ieftinire a electricității pentru consumatori. Cristian Bușoi susține că prețurile din România rămân conectate la cele regionale și europene, în special prin tranzacțiile de pe PZU.
Potrivit declarațiilor făcute de fostul secretar de stat în Ministerul Energiei la un forum de profil, primul reactor ar fi fost oprit la sfârșitul lunii iulie, iar al doilea pe 13 august. Informațiile publice disponibile indică șanse pentru repornirea unuia dintre reactoare la începutul lunii noiembrie.
Bușoi a prezentat revenirea unității ca pe un factor care ar putea reduce presiunea asupra sistemului energetic. Mai multă producție internă poate însemna o nevoie mai mică de energie cumpărată din alte surse. În același timp, aprovizionarea și costurile rămân vulnerabile la evoluțiile externe.
Efectul asupra prețului energiei electrice nu este automat. Piața românească este conectată la piețele din regiune și la mecanismele europene, astfel încât variațiile externe se pot transmite rapid și cumpărătorilor din România.
Un rol important îl are Piața pentru Ziua Următoare, unde energia este tranzacționată pentru livrare în ziua următoare. Prețurile pot oscila semnificativ în funcție de producție, consum, vreme, disponibilitatea capacităților și situația piețelor vecine.
În opinia lui Cristian Bușoi, faptul că o parte importantă a electricității este vândută pe PZU menține expunerea industriei și a marilor furnizori la fluctuații. Contractele pe termen lung ar putea oferi o protecție mai bună împotriva variațiilor bruște. Totuși, trecerea către o asemenea structură presupune schimbări în modul de contractare.
Comparațiile privind prețurile trebuie interpretate cu atenție. Bușoi a afirmat că România nu are cel mai ridicat preț efectiv la electricitate din Uniunea Europeană, ci ocupă această poziție doar atunci când valorile sunt ajustate la puterea de cumpărare.
Conform datelor prezentate de acesta, România s-a aflat pe locul al nouălea în Uniunea Europeană în primul semestru din 2026, în clasamentul prețurilor efective plătite de populație. Pentru consumatorii industriali, prețul mediu indicat pentru 2025 a fost de aproximativ 110 euro/MWh, ușor peste media europeană.
Costurile ridicate afectează în special industriile cu un consum mare de electricitate. Când energia reprezintă o parte importantă a cheltuielilor de producție, scumpirile pot ajunge ulterior în prețurile produselor și pot alimenta presiunile inflaționiste.
Fostul secretar de stat a descris problema drept una europeană, asociată inclusiv cu efectele conflictelor din Ucraina și Orientul Mijlociu. El a apreciat că investițiile private și dezvoltarea prosumatorilor au extins capacitățile sistemului. În schimb, a considerat insuficient ritmul proiectelor companiilor de stat și al acțiunii instituțiilor publice.
Revenirea unei unități de la Cernavodă ar fi importantă pentru echilibrul energetic al României, dar efectul asupra prețurilor ar fi indirect și gradual. Fără reducerea expunerii la PZU și fără mai multe contracte pe termen lung, producția nucleară suplimentară poate calma sistemul fără să elimine volatilitatea pieței.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.
